Comunitatea Print Romania transmite un semnal despre pulsul industriei. Temele alese la vot sunt un barometru al preocupărilor reale din tipografii, iar rezultatele sunt categorice: resursa umană este acum principala sursă de îngrijorare.
De altfel, resursa umană nu este doar o problemă punctuală, ci o provocare structurală care se acumulează de ani de zile. 2025 n-a făcut excepție — dimpotrivă, schimbările accelerate din piață au făcut ca slăbiciunile acestui domeniu să devină și mai vizibile.
- Generațiile se schimbă mai repede decât procesele interne
Industria de print lucrează astăzi cu trei generații aflate în coliziune culturală:
- Generația X, care deține încă majoritatea pozițiilor de decizie;
- Generația Y, care se află la maturitatea carierei, dar ezită între stabilitate și migrare spre domenii mai moderne;
- Generația Z, care intră tot mai puțin în meseriile tehnice tradiționale.
Consecința?
Companiile se confruntă cu un decalaj cultural și profesional greu de armonizat. Printul rămâne o industrie tehnică ce necesită disciplină, atenție la detalii și învățare continuă, însă generațiile tinere preferă flexibilitate, sens și tehnologie. Acest decalaj complică recrutarea, dar și retenția.
- Un deficit cronic de personal calificat
Majoritatea tipografiilor și unităților de producție publicitară confirmă același fenomen: tot mai puțini tineri aleg meseriile tehnice. Entitățile de formare tip școală, de orice fel, nu produc suficienți operatori, iar companiile sunt obligate să formeze intern angajați fără experiență.
Problema este structurală:
- nu funcționează programele moderne de formare,
- nu există punți de legătură cu licee tehnologice,
- nu există un curriculum adaptat industriei actuale și cererii pieței
În același timp, competiția cu alte sectoare (logistică, retail, digital, automotive) devine brutală. Un operator bun poate pleca oricând pentru un salariu mai mare sau mai predictibil în alt domeniu.
- Costurile salariale cresc
Toate datele colectate anul trecut arată o creștere generalizată a costurilor salariale: de la operatori și graficieni, până la vânzători și personal administrativ.
În paralel, productivitatea nu crește în același ritm. Motivele sunt multiple:
- lipsa automatizării în multe fluxuri,
- dependența de abilități individuale,
- fluctuația mare din echipe mici,
- lipsa unor programe consistente de training.
Lucrurile se complică și mai mult în contextul inflației și al presiunilor financiare, ceea ce transformă costurile salariale într-un factor de risc major pentru IMM-uri.
- Motivația angajaților, în scădere vizibilă
Din dialogurile lunare și din studiile interne rezultă un semnal îngrijorător: nivelul de motivație scade. Angajații nu se mai simt atașați de companii, iar angajatorii petrec tot mai puțin timp cu formarea unei culturi organizaționale sănătoase.
Apare astfel un cerc vicios:
- motivația scade →
- fluctuația crește →
- productivitatea scade →
- presiunea pe angajatori crește →
- motivația scade și mai mult.
Este un punct în care companiile trebuie să regândească radical modul în care comunică, instruiesc și fidelizează oamenii.
- Digitalizarea — sperietoare pentru unii, oportunitate pentru alții
În mod paradoxal, introducerea AI și a automatizărilor a produs două tipuri de reacții:
- îngrijorare în rândul angajaților, care văd tehnologia ca o amenințare,
- reticență în rândul managerilor, care se tem că investițiile sunt prea mari sau greu de adoptat.
Realitatea este că digitalizarea nu elimină locuri de muncă — le transformă.
Industria de print are nevoie, poate mai mult ca oricând, de oameni care înțeleg tehnologia, care pot supraveghea procese automatizate și care pot lucra cu sisteme hibride. Cei care vor ignora această direcție vor rămâne fără oameni, dar și fără competitivitate.
Posibile concluzii
Resursa umană a ajuns să fie, simultan, cea mai mare vulnerabilitate și cea mai mare oportunitate a industriei.
Nu utilajele fac diferența, ci oamenii. Nu investițiile mari generează progres, ci echipele care știu să le folosească. Dacă 2024 a fost anul tehnologiei, iar 2025 anul reorganizării pieței, 2026 va fi anul oamenilor — anul în care companiile vor trebui să decidă dacă rămân pe pilot automat sau aleg să construiască o cultură în jurul echipelor lor.
Autor: Marius Buiculescu
Similar Posts:
0 comments
Share
Print
