Default

Când se numără spionii, serviciile de informaţii mimează reforma

• Bookmarks: 8435


Romulus Cristea

În goana după senzaţional şi după o analiză sumară sub presiunea de timp redacţională a bugetului de stat pentru 2014, ziarele şi televiziunile, au lansat ştirea că în actualele servicii de informaţii numărul angajaţilor este mai mare decât în vremea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Pentru a convinge mai mult, s-au aplicat şi rotunjiri matematici nepermise. Ca să fim însă corecţi, din investigarea documentelor disponibile reiese că numărul total al angajaţilor din serviciile de informaţii este mai mic decât în 1989.

 Există însă anumite probleme. Cifra este cu puţin mai mică, dar rămâne în continuare fără justificare reală. Aparent, şi după calcule corecte, avem cu câteva sute de ofiţeri de informaţii mai puţini decât în anii dictaturii comuniste, însă şi vremurile s-au schimbat. Nu doar recensământul populaţiei indică o populaţie mai mică în prezent cu 2,6 milioane de persoane, dar şi tehnologia este alta. Numărul informaţiilor care se obţin acum din surse deschise reprezintă mai mult de jumătate din totalul informaţiilor din „surse secrete umane”.

Şi acum să trecem la calcule. Oficial, „numărul agenţilor şi colaboratorilor serviciului Român de Informaţii (SRI) este o informaţie clasificată”. La fel şi pentru Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Serviciul de Pază şi Protocol (SPP). Pentru  simplificare, nu au fost luate în calcul  serviciile de protecţie internă de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Departamentul de Informaţii si Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DGIPI) şi Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA).

Astfel, din analiza Proiectului de Buget pentru anul 2014 rezultă că împărţind bugetele totale agenţilor de informaţii la cât este un salariul brut într-o astfel de instituţie de stat am avea aproximativ 14.100 de agenţi secreţi. Tot în funcţie de bugete, peste 9.200 ar lucra în SRI (din care  peste 1.800 în serviciul antitero al SRI) , 1.500 la SIE, 2.600 la STS şi 800 la SPP.

Până la revoluţia din decembrie 1989, oficial existau 14.300 de cadre angajate în structurile de informaţii. Astfel, în prezent, în România ar fi cu vreo 200 de ofiţeri de informaţii mai puţin. Însă, dacă raportăm aceste cifre la datele recensămintelor, reiese că înainate de 1990, un ofiţer de informaţii revenea la 1.594 de locuitori, iar acum avem un ofiţer de informaţii la 1.427 locuitori. În 1990, populaţia României era de 22,8 milioane locuitori, iar în 2011 a scăzut la 20,121 milioane locuitori potrivit cifrelor oficiale. Mai pe scurt, densitatea de spioni e mai mare cu 10% în anul 2013, faţă de 1989 când regimul era unul dictatorial.

O altă situaţie interesantă este însă de remarcat la Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), unde numărul angajaţilor este de 800. În 1989, faimoasa Direcţie a V a (UM 0666) condusă de generalul Marin Neagoe, care asigura serviciile de securitate şi gardă pentru demnitari, număra 306 ofiţeri, 14 maiştri militari, 144 de subofiţeri şi 20 de civili. Deci, Direcţia V avea 484 angajaţi faţă de aproape dublu cât are SPP  în prezent.

Dacă e să luăm în calcul şi faptul că metodele de obţinere ale informaţiilor sunt mult schimbate faţă de acum 24 de ani, în prezent, metoda surselor deschide necesitând mult mai puţină resursă umană decât în cazul „surselor secrete umane”, rezultă că deşi aparent serviciile de informaţii au un număr mai mic de angajaţi faţă de 1989 cu vreo 2% , ele sunt supradimensionate nejustificat în contextul actual.

Similar Posts:

8 recommended
comments icon0 comments
0 notes
435 views
bookmark icon

Write a comment...