Default

Ajuns la majorat, Web-ul începe sa se dea la print

• Bookmarks: 13393


Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când a fost lansat conceptul World Wide Web, precurtat ca www si numit deseori generic „web”. Nu sunt un aprig sustinator al comunicarii virtuale însa, cu toate astea, ma feresc sa subestimez efectul pe care Web-ul l-a avut si continua sa-l aiba în evolutia comunicarii si asupra întregii societati.

Pentru a face lucrurile clare, este bine de stiut de la început ca „www” nu este este totuna cu ceea ce denumim Internet. Ideea de baza, de creare a unei colectii de documente având legaturi între ele, a fost lansata în martie 1989 la Centrul European de Cercetari Nucleare (C.E.R.N.) din Geneva de cercetatorul de origine engleza Tim Berners-Lee ca raspuns la problemele de comunicare si acces la informatii pe care le întâmpinau echipele de cercetatori care foloseau centrul, chiar si utilizând posta electronica.
Pe alta parte, conceptul de Internet defineste sistemul de protocoale de comunicare (TCP/IP) care permite legarea între ele a mai multor terminale într-o retea unica mondiala (cuvânt de origine engleza care provine de la prescurtarea interconnected = interconectat si network = retea). La data propunerii conceptului de World Wide Web, Internetul aniversa deja oficial 20 de ani de când a fost lansata oficial prima retea, Arpanet, în S.U.A., însumând aproximativ 3.000 de retele si 300.000 de computere si permitând schimbul de date – inclusiv de e-mailuri.

Prezentarea publica a primului prototip de colectii de informatii – mai întâi în format de text simplu – a fost facuta în decembrie 1991 de catre Tim Berners-Lee si echipa sa si însumau patru componente cheie pe care se bazeaza sistemul web: protocolul de intercomunicatie http, limbajul de descriere a hipertextului html, serverul de web si browser-ul. Primul browser comercial de navigare, denumit N.C.S.A. Mosaic, având la baza o aplicatie grafica ce îi permitea sa ruleze pe mai multe sisteme de computere, a fost lansat în abia în 1993 de catre cercetatorul de numai 22 de ani Marc Andreessen si colegul sau Eric J. Bina de la centrul universitar National Center for Supercomputing Applications (N.C.S.A.) din Urbana-Champaign, Illinois.
Î n numai un an dupa lansarea N.C.S.A. Mosaic, Marc Andreesen fondeaza Netscape Communications Corporation si lanseaza browserul Nescape Navigator, platforma din care va deriva Mozzila si Firefox. Dupa înca un an, în 1995, Microsoft cumpara de la de la Spyglass Inc. licenta pentru codul sursa care sta la baza aplicatiei Mosaic si lanseaza prima varianta a browser-ului Internet Explorer (compania Spyglass a fost creata de N.C.S.A. pentru comercializarea aplicatiilor tehnologice dezvoltate de centrul universitatii). Constientizarea potentialului comercial oferit de web a facut ca în acelasi timp cu aparitia browser-elor enumerate mai sus si alte companii sa demareze dezvoltarea propriilor aplicatii de navigare – Lynx, Opera, OmniWeb etc. Însa, aceste lucruri fac parte din istoria web-ului…

Web-ul si noua revolutie în comunicare
Cum si-a câstigat web-ul, într-un timp atât de scurt, milioane de utilizatori? Simplu. Oferind o aplicatie multimedia interactiva, de tip browser, bazata pe o interfata de utilizator (G.U.I. – Graphic User Interface) practica, usor de folosit si, nu în ultimul rând, atragatoare din punct de vedere grafic. Ce face web-ul diferit fata de toate celelalte tipuri de vehicule media? Integrând o serie de instrumente care fac posibil accesul si folosirea, într-un mod „prietenos” si interactiv, a tot ceea ce ofera toate celelalte vehiculele clasice de comunicare: texte, imagini, animatii, sunete si filme. Oriunde în lume, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an…
Î nsa, cel mai important aspect – vorbind strict de editarea si publicarea informatiei vizuale – este accesul facil la un instrument complex de comunicare ce, pentru a fi folosit, nu necesita o educatie profesionala specializata si nici cheltuieli substantiale aferente pregatirii si productiei asa cum se întâmpla în procesul tiparirii. Potentialul oferit de web a revolutionat nu doar comunicare inter-personala, ci a schimbat chiar stilul de viata si obiceiurile de consum a milioane de oameni. Si acest fapt a condus inevitabil si la schimbarea opticii companiilor în ceea ce priveste politicile comerciale, comunicarea de marketing si publicitatea – domenii care înghit în toata lumea bugete de miliarde de dolari pe an.
O zona asupra caruia web-ul si-a rasfrânt destul de dur influenta a fost cea a informatiei perisabile. Posibilitatea publicarii unei stiri sau articol (ca text, imagine statica sau animata ori sunet) despre un eveniment si posibilitatea ca aceasta informatie sa fie accesata într-un interval de timp de ordinul minutelor oriunde în lume, a eclipsat publicatiile cotidiane si periodice tiparite, ducând chiar la falimentarea multora dintre acestea. Si, acest lucru s-a întâmplat, încet dar sigur, prin schimbarea unor obiceiuri de consum. De ce sa mai cumperi ziare daca oricum poti primi pe computer, la prima ora a diminetii, gratuit sau contra-cost, informatii despre ultimele evenimente de oriunde din lume, generaliste sau specializate pe domeniul tau profesional ori pe zona de divertisment care-ti place?…

Efectul web-ului asupra pietei din România
Aici pot da un exemplu edificator care demonstreaza ca web-ul dovedeste puterea unui adevarat tsunami. Acum nu mai demult de trei ani, compania Business Media Group (B.M.G.) avea în portofoliu o serie de publicatii periodice tiparite specializate pe diferite zone de afaceri, dintre care Biz, BusinessWeek, Business Review si Campaign. Prima care a dat tonul închiderii a fost revista Campaign, în toamna anului trecut, urmata în luna februarie a acestui an de celelalte. Desi aceste publicatii se aflau de ceva timp într-un vizibil declin, decizia de renuntare la varianta lor tiparita si pastrarea doar a variantei digitale, a fost justificata de proprietari având o strânsa legatura cu criza economica si scaderea drastica a bugetelor de marketing.
Aceasta decizie este în realitate urmarea aparitiei pe web a unor site-uri (sau publicatii) specializate care au demonstrat în timp ca pot oferi, gratis, aceleasi informatii, si chiar ceva în plus, pe care ti le ofereau, pe bani, publicatiile în format tiparit editate de trustul B.M.G. Site-uri serioase precum iqads.ro, adplayers.ro si alte câteva sunt dovada care demostreaza ca se poate face presa de specialitate fara sa te risti cu tiparul. Poate ca este un mod simplist de a pune problema. Am ales acest mod pentru a nu ne complica cu detalii complexe despre diferentele dintre cele doua tipuri de media (on-line si tiparita), despre influenta unor trusturi de presa mai puternice sau despre avantajele nete ale instrumentelor oferite de web.
Cine a avut de pierdut în acest razboi? Direct, proprietarii B.M.G. Însa, pâna la urma, si-au asumat acest risc în momentul în care au ales sa intre în afacerea de profil. Pe de alta parte, si deloc de neglijat, vorbim despre pierderea unui volum semnificativ de lucrari pentru tipografia care producea lunar cea mai mare parte a acestor publicatii. Daca-i mai punem la socoteala si pe furnizorii de hârtie si pe cei de consumabile tipografice ne dam seama ca, dintr-o data, un buget considerabil s-a volatilizat. Cât a avut de pierdut trustul B.M.G. este greu de estimat, însa furnizorul de servicii tipografice are un motiv serios de îngrijorare…
Acesta nu este un caz singular. Este doar vârful unui aisberg pe care-l puteti privi cum vreti: în culori reci, bine conturate – asa cum se vede si criza economica – sau încetosat si în culori fierbinti – asa cum se întrevede influenta web-ului asupra domeniului tipografic. Indiferent cum priviti lucrurile tineti minte un lucru: noua „jucarie” numita World Wide Web începe sa muste hulpav din felia de pâine, mai mult sau mai putin alba, pe care o manânca tipografiile si implicit miile lor de angajati. Daca reusesc sa scap din dintii crizei si sa vad firul ierbii de primavara promit sa va stresez în numarul viitor cu un articol, oarecum colateral, despre ce înghite web-ul din felia de print si ce-i sta în gât. În rest, dati print si de la capat!

Similar Posts:

13 recommended
comments icon0 comments
0 notes
393 views
bookmark icon

Write a comment...