Cât plătesc companiile ca să expună la Drupa 2012?

La sfărșitul lunii trecute, Messe Dusseldorf a dat startul înscrierilor la cel mai mare târg tipografic internațional, Drupa World, eveniment care va avea loc peste doi ani, între 3 și 16 mai 2012. Înscrierile însă se vor încheia pe 31 octombrie în acest an. La cât se ridică suma minimă de care are nevoie o companie pentru a expune la faimosul târg?

„La Drupa, tarifele pleacă de la 300 de euro pe metru pătrat pentru o suprafață minimă de 12 metri pătrați, dar se pot acorda și suprafețe mai mici, în funcție de perioada de înscriere. Costurile totale minime pentru un expozant pot ajunge până la circa 4.000 de euro, însă organizatorii acordă și o serie de discount-uri și facilități în ceea ce privește condițiile de cazare”, spune Anca Muraru, reprezentantul Messe Dusseldorf în România din cadrul Camerei de Comerț și Industrie Româno- Germană (CCIRG). Dacă la ultima ediție, din 2008, Drupa a avut circa 2.000 de companii expozante și aproape 400.000 de vizitatori, previziunile sunt greu de făcut pentru 2012, în condițiile în care economiile naționale se află în continuare sub umbrela crizei financiare și companiile au redus cheltuielile până la limita la care se poate supraviețui. Dar Muraru este optimistă. „Interesul pentru Drupa crește de la an la an, iar în 2012 suprafața totală de expunere va ajunge până la 175.000 de metri pătrați. Este foarte important ca înscrierea să se facă la timp”, explică reprezentanta CCIRG.

Românii au fost și ei prezenți la ediția Drupa din 2008, atât ca expozanți, cât și ca vizitatori. Potrivit lui Muraru, peste 1.000 de oameni de afaceri români au câlcat pragul Drupa în urmă cu doi ani. Se vor menține cifrele și în 2012 în ceea ce privește participarea românească? „Ştiu că celor mai mulți le merge prost și și-au restrâns participarea, dar, ceea ce trebuie companiile românești să înțeleagă este că, de fapt, acesta este cel mai bun context pentru o organizație să-și crească vizibilitatea. Dacă investești în participarea la un târg internațional, există șanse mai mari să obții și beneficii. Expunerea la un eveniment de talie mondială se află pe locul doi ca eficiență a comunicării business to business, după internet”, susține Muraru. Pentru a facilita întâlnirile dintre vizitatori și expozanți, dar și pentru a oferi mai multă vizibilitate pe internet, cei de la Messe Dusseldorf au creat portalul Drupa, prin intermediul căruia vizitatorii își pot crea propriul itinerariu printre standurile târgului și își pot stabili întâlnirile în avans cu reprezentanții companiilor expozante de care sunt interesați. Camera de Comerț și Industrie Româno- Germană colaborează îndeaproape cu mai multe societăți organizatoare de târguri din Germania, precum cele din Frankfurt, Dusseldorf, Berlin, Nurnberg sau Stuttgard. Astfel, instituția poate să pună la dispoziția companiilor românești interesate să participe la târguri și expoziții organizate în Germania orice tip de informație ar avea nevoie, gratuit. „Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană încearcă să sprijine firmele din România care vor să participe la aceste târguri organizate de germani, atât pe cei care vor să expună, cât și cei care vor doar să viziteze”, explică Muraru. Comunicarea CCIRG cu firmele românești se face prin intermediul a patru instrumente: email sau poștă (prezentare succintă a târgurilor în broșuri sau prospecte), multiplicatori (ex: asociațiile de profil), organizarea de evenimente informative (conferințe de presă, workshop- uri) și, nu în ultimul rând, prin derularea de campanii de publicitate care să promoveze un târg sau altul. În cazul Drupa, campania de advertising se va desfășura anul viitor, potrivit informațiilor furnizate de Muraru.

„Obiectivul CCIRG este ca firmele din România să aibă toate informațiile necesare pentru a decide, în primă fază, dacă este cazul să meargă la un târg anume. Îi sprijinim în toate fazele de participare la un târg: înainte, în timpul și după eveniment. Funcția cea mai importantă a CCIRG este susținerea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Germania, pentru ca acestea să poată pătrunde mai ușor pe piața germană, respectiv pe cea românească”, a mai adăugat reprezentanta CCIRG.

Dacă la începuturile democrației în România, ochiul critic al omului de afaceri german privea tăios și suspicios munca făcută de români, care abia descopereau capitalismul și economia de piață, în prezent lucrurile par să se schimbat, după cum susține Muraru. „Companiile din România nu mai sunt privite cu reticență. Germanii ne privesc cu interes și bună-voință. Marele avantaj Drupa este că are o deschidere foarte mare față de străini”, explică reprezentanta CCIRG. Potrivit datelor oficiale, la ultima ediție Drupa din 2008, au participat expozanți din 52 de țări (1.971) și vizitatori din 140 de țări (390.000), dintre care 59% au venit din alte țări decât Germania. „Aceste date demonstrează că deschiderea și încrederea germanilor sunt maxime. Și expozanții români sunt priviți cu încredere. Lumea vine la târg să aleagă cea mai bună ofertă, indiferent de țară”, argumentează în continuare Muraru. Potrivit acesteia, companiile mari din Germania caută sub-furnizori în România. „Trebuie doar să îi convingem din punct de vedere comercial”, a mai spus aceasta.

Problemele industriei tipografice românești însă nu sunt legate neapărat de atitudinea germanilor sau a oricărui alt popor față de noi. Piața de tipar locală resimte acut lipsa unei asociații naționale și a unor instituții care să formeze specialiști pentru acest sector de activitate. În plus, nu există o transparență a datelor din piață care să permită o evaluare corectă a dimensiunii pieței tipografice românești. „Miaș dori foarte mult să existe o asociație la nivel național. Munca mea s-ar simplifica foarte mult. În alte țări, compatibile cu România ca dimensiune economică, există organizații specifice care centralizează informațiile cu privire la situația națională a industriei de tipografie. Noi, Camera de Comerț și Industrie Româno- Germană, i-am sprijini, dacă ar exista tendința aceasta. Este foarte dificil să obții informații globale. Şi la nivel educațional există dificultăți. Există doar un liceu de profil, iar la nivel universitar și post universitar nu e aproape nimic. Şi nici o bază de date care să te ajute să găsești specialiști în industria tipografică nu există”, a mai spus Muraru.

Potrivit acesteia, în România există un nivel ridicat al profesionalismului în industria tiparului și o bună calitate a produsului final, însă cele mai multe companii nu includ în strategia de marketing și zona de comunicare și vizibilitate pentru a fi mai prezenți pe piețele externe. „Cred că ar fi mai ușor și mai profitabil să-și întoarcă privirea și spre alte piețe. Între 2007 și 2008, în perioada când piața și economia creșteau, au existat germeni ai schimbării, s-a simțit o modificare de mentalitate. În 2009, într-un an fără târguri, nu s-a mai simțit pulsul pieței și s-a pus, mai degrabă, problema supraviețuirii”, a mai adăugat reprezentanta Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Până la Drupa în 2012, CCIRG pregătește alte două târguri pentru industria tipografică. Este vorba de târgul „K”, târg de mase plastice și cauciuc care are o secțiune specială dedicată tiparului, și Interpak, târg de ambalaje. „K” va avea loc la sfârșitul lunii aprilie, iar Interpak se va desfășura în luna aprilie a anului viitor.

Similar Posts:

• Christmasworld, Paperworld și Creativeworld 2014 – un succes neașteptat într-o perioadă grea
• KBA va lansa la Drupa mașini de tipar ofset dotate cu tehnologie inkjet
• Campania celor „1.000 de zile“ până la Drupa 2012
• Trei evenimente amânate în Germania din cauza restricțiilor legate de pandemie.
• Peste 1100 de expozanţi s-au înregistrat deja la Paperworld 2019