Default

Hipnoza haosului si revolutia tipografica

2010/08/19 at 3:38 am Print Romania2010/08/19 • Bookmarks: 3270

Haosul are deseori efectul unui drog. In pofida pornirii spontane, naturale si necesare, spre ordine, de la un anumit moment apare riscul antrenarii intr-o miscare browniana. Ca si betia adancurilor sau vertijul abisului, este o forma de anulare a ratiunii sub impresia judecatilor absolute. Doar ca acestea nu mai au nici premise, nici logica, concluziile pierzandu-se inainte de a se infiripa. In locul unui construct apare o zbatere penibila. Haosul este ca o tornada sau, daca preferati, ca un tsunami. Hipnotizeaza, antreneaza si distruge tot ce prinde in cale. Dar cu vointa, luciditate si actiuni coerente, rapide si precise, poti sa-i rezisti. Este provocarea acestei veri, pe care NASA o anunta torida, in care se prognoza iesirea din criza, dar care ne ispiteste cu intrarea in haos. Un haos care ne orbeste si nu ne lasa sa vedem ce este cu adevarat important. Revolutia tipografiei.

Haosul ideologic

Lumea este guvernata de legi care se afla prin natura lor in anumite relatii si intr-o anumita ierarhie. Daca incerci sa le amesteci ca pe cartile de joc, rezultatul este sigur. Obtii haos.

A confunda legile naturii cu legile statului si cu legile economice si sociale este similar cu a confunda petardele de Craciun cu arsenalul nuclear – obtii un dezastru.

In mod normal, n-ai cum sa le confunzi. Insa pasind in haos, poti. Exista insa un „dar”… Daca ai putea anula legile naturii, ai desfiinta universul.

Ignorand legile statului, incepand cu legea lui fundamentala, Constitutia, risti sa dezintegrezi statul. Netinand cont de legile economice, distrugi economia, la fel, sfidand legile sociale, risti sa produci explozii sociale.

Daca lunile trecute am asistat la incercarea de a pacali legile statului, mai exact Constitutia, acum asistam la asertiuni cutremuratoare, afirmatii ce se intersecteaza venind din toate directiile…

Legile juridice facute de om sunt totuna cu legile naturii. Legile juridice si, in particular, Constitutia, care definesc si guverneaza statul in ansamblul lui, sunt supuse legilor economice. Asta dupa ce realitatilor economice le-am substituit verdicte politice. Acestea au reprezentat, de altfel, inceputul mirajului si derapajului care ne-a condus spre intrarea in haos. Pentru ca aceste confuzii la nivelul factorilor de decizie reprezinta deja, fara indoiala, o usa larg deschisa catre haos – economic, politic si social.

Asistam la o tornada produsa de niste pseudoideologii. Este tornada care risca sa bulverseze intreaga viata social-politica, dar si economica. Efectele pot fi mult mai grave decat ale ciclonului care ne-a „rasfatat“ cu ruperi de nori si de diguri.

Haosul masurilor procriza

Cu o administratie practic paralizata de atata timp de spaima unei reorganizari iminente, dar care in continuare intarzie sa vina, cu taxe si impozite schimbate de la o ora la alta, intr-o tara in care numarul lor bate oricum orice record, am intrat in iuresul marilor prefaceri.

Taiem pensii si salarii si reusim sa provocam o criza sociala, chiar daca la noi aceasta nu se manifesta pe strada, ci prin eficienta activitatii practic paralizate in aproape tot sectorul de stat.

Statul acumuleaza datorii catre mediul privat, datorii care, in loc sa scada, cresc si astfel se accentueaza un blocaj financiar deja amenintator.

Inlocuim taierea pensiilor cu o crestere a TVA-ului cu cinci puncte procentuale. Nimeni nu si-a mai pus problema ca fiecare business trebuia sa aiba timp pentru a-si reface planul de afaceri. Judecata oficialitatilor privea doar timpul necesar resetarii caselor de marcat.

In acest context, faptul ca schimbarea TVA-ului ar fi trebuit anuntata acum pentru la anul suna mai penibil decat o gluma de copil. Mai amuzanta, daca haosul n-ar fi tragic, este deruta aparuta. Nici nu am apucat bine sa introducem majorarea TVA-ului ca deja vorbim de urgenta lui diminuare. Ce diminuare? La valoarea initiala, la o valoare chiar mai mica? Nu se stie, dar problema este ca trebuie sa o schimbam din nou sau, cel putin, asa afirmam.

Impozitarea si a pensiilor de sub 1.000 de lei, chiar daca vorbim aici de impozit 16% si sanatate 5,5%, este, evident, mai mica decat reducerea tuturor pensiilor cu 15% si insuficienta pentru a compensa aportul prognozat al cresterii TVA-ului la bugetul de stat. De unde luam restul? Din alte taxe si impozite. Care? Vom vedea!

Este exact ce trebuie pentru a amplifica deruta si haosul.

Faptul ca mediul de afaceri nu este sprijinit cu nimic pentru a putea rezista in fata crizei, nemaivorbind ca nu sunt luate masuri de relansare, este o problema grava, dar cu care deja ne-am obisnuit. Faptul ca schimbam de la o zi la alta regulile fiscale, sub pretextul ca incercam sa protejam mediul de afaceri, este o adevarata crima la adresa firmelor pe care aceste schimbari le vor arunca in insolventa sau faliment.

Mai ales in situatie de criza, nimic nu este mai periculos decat nesiguranta si haosul. Am ajuns astfel in situatia in care iti lipsesc datele de baza pentru a-ti putea elabora un plan financiar. Si asta este chiar mult mai grav decat impactul oricum greu de suportat al cresterii TVA-ului cu cinci puncte procentuale. Mai ales cei care realizeaza incasarile la luni si luni de zile de la facturare sau care trebuie sa recupereze TVA-ul de la stat vor avea probleme serioase.

Dar cel mai grav este ca nu stii ce taxe si impozite va trebui sa platesti, iar piata intra intr-un declin rapid si imposibil de anticipat, pentru ca depinde nu numai de masurile deja luate, ci si de cele inca necunoscute ce urmeaza a fi luate, dar care isi produc deja efectele comportamentale.

Lipsa de predictibilitate este cea mai periculoasa. La prima vedere, ai putea crede ca piata tipografica nu ar fi direct afectata de aceste instabilitati. Dar Bookfest a reprezentat deja de mai demult un serios semnal de alarma in privinta industriei cartii.

Scaderea vanzarilor bunurilor alimentare si de larg consum risca sa afecteze serios industria ambalajelor, iar comenzile legate de industria de publicitate risca si ele un nou declin.

Astfel, masurile acestui inceput de vara nu numai ca nu au cum sa protejeze mediul de afaceri, dar creeaza noi si grave incertitudini.

De la aritmetica la economie. Teoria catastrofelor

Stiintele economice se bazeaza in mod esential pe matematica. Dar matematica nu se reduce la aritmetica.

Cel mai periculos lucru pe care l-am constatat in ultima vreme il reprezinta trimiterea pe care o fac tot mai multi politicieni, dar si analisti si experti economici, la aritmetica. Exista riscul instaurarii unei grave confuzii.

Analiza economica pleaca de la datele contabile, iar contabilitatea se bazeaza pe aritmetica. Dar analiza economica nu se reduce la cea contabila. Statul, in ansamblul lui, la fel precum cea mai mica firma, nu poate functiona fara o contabilitate stricta, dar nici statul si nici cea mai mica firma nu sunt conduse de un contabil…

Astfel, contabilitatea intervine in mod esential, reprezentand o baza indispensabila a activitatii economice, dar economia nu se reduce si nu poate fi redusa la contabilitate. Si aceasta nu numai datorita importantei aspectelor manageriale, de comunicare, de leadership etc., ci in primul rand datorita faptului ca fenomenele economice sunt profund neliniare. Este termenul folosit atat de analiza economica moderna, cat si de cea matematica ce ii sta la baza. Brutal si oarecum metaforic spus, aceasta revine la faptul extrem de important ca doi si cu doi nu mai fac patru.

De ce? Simplu! Pentru ca, de exemplu, atunci cand pui o taxa de 1% langa o alta taxa de 1%, piata reactioneaza si iti schimba in mod spontan baza de impozitare. Aspectele neliniare privesc tocmai aceste mecanisme prin care orice modificare a unui parametru, cum este o taxa, modifica in ansamblul ei intregul sistem, iar valoarea impozitului nu mai creste proportional, adica liniar cu procentul taxei. Proportionalitatea, adica liniaritatea, este violata. Variatia devine neliniara. Si atunci noul 1% este diferit de vechiul 1%.

Daca la inceput 1% reprezenta, de exemplu, doua milioane, acum s-ar putea sa reprezinte doar 1,5 milioane. Si, astfel, plecand de la doi plus doi nu mai ajungi la patru, ci rezultatul va fi trei.

Aceste fenomene neliniare care guverneaza intreaga economie sunt guvernate, la randul lor, tot de matematica, dar nu de aritmetica, ci de atat de sugestiv denumita teorie a catastrofelor, la fel de precisa si de exacta precum aritmetica, dar infinit mai complicata.

Dezvoltarea in criza

Nu ai cum sa stai pe loc – ori mergi inainte ori inapoi. Amagirea expectativei, a statului pe loc, a asteptarii este dintre cele mai periculoase.

Dar nu este mai putin adevarat ca in timp de criza orice investitie este cat se poate de periculoasa. In acelasi timp, oportunitatea fondurilor europene se apropie de scadenta, mai ales daca tinem cont de cat de incet se misca orice proiect de acest fel, in special la noi. Iar piata sufera schimbari radicale cat se poate de rapide, chiar daca ele se vad mai clar pe alte piete.

Aceste modificari necesita investitii, reorientari si reorganizari bine gandite fara de care risti ca in scurt timp sa te trezesti intr-o lume in care sa nu-ti mai gasesti locul. Este un motiv in plus pentru care miscarile de pe pietele straine trebuie monitorizate cu maxima atentie. Pentru ca aceste schimbari nu vor intarzia sa se manifeste si la noi.

Fiecare industrie are perioadele ei de stabilitate si de schimbari radicale. Provocarea actuala ne pune in fata celor mai profunde schimbari ale industriei tipografice exact in perioada acestei crize economice globale, majore. La noi, schimbarile de fond ale pietei se suprapun in mod periculos unei tendinte de haos, ce cuprinde pe zi ce trece tot mai mult atat universul politic, cat si pe cel administrativ si decizional.

Dar haosul va trece, schimbarile de fond vor continua. Intrebarea provocatoare cu care ne confruntam este daca, atunci cand se va risipi negura, ne vom gasi locul in lumea care s-a infiripat intre timp. Si nu ne vom gasi acest loc decat daca noi insine ne schimbam acum.

Este marea provocare, pe care haosul actual risca sa o camufleze, precum negura ce acopera stancile taioase sau ascunde in ceata cutremuratorul tsunami. Caci adevarata provocare o reprezinta profunda schimbare a universului tipografic pe care o traim astazi.