451Toate domeniile de activitate au nevoie de hârtie. Orice lucru are o parte la care este folosita hârtia: ambalaj, prospect, factura, eticheta s.a.m.d. Pentru tot ceea ce este creat de oameni, hârtia este la fel de importanta ca apa în natura. Astfel, ea a devenit cea mai utilizata descoperire a omului. Totusi, ea trebuie mai întâi tiparita si finisata. Asta înseamna ca industria tipografica este la fel de importanta ca hârtia. De aceea trebuie sa stim ce se întâmpla cu acest domeniu în perioada grea prin care trecem.
Aproape toti cei implicati în aceasta industrie sunt de acord ca se confrunta cu o criza. „Suntem în criza profunda pentru ca nu sunt bani. Tipografiile au pierdut lucrari si nu îsi încaseaza banii pentru cele executate. De aceea, nu au bani sa-si plateasca furnizorii. Suntem cu totii în criza. Este o perioada foarte proasta. Este o problema de lichiditati”, sustine Cristian Hatagan, director executiv Rotis Lux S.R.L. care ofera consumabile pentru industria tipografica, fie ca este vorba despre tipar offset, flexo, serigrafic sau roto. În ceea ce priveste momentul aparitiei crizei, parerile sunt împartite. Unii spun ca începutul ei a fost prin iulie-august 2008, dar nu s-a simtit din cauza pregatirii alegerilor. Altii cred ca ea si-a facut aparitia în noiembrie 2008, dar nu atât de tare ca în acest an. Însa toti sunt de acord ca în decembrie, când de obicei era foarte mult de lucru, a fost greu.
Totusi, în piata exista si companii care nu au fost afectate înca: „La noi a început sa se faca simtita criza din ianuarie 2009. Pentru moment nu ne-a atins pentru ca am avut contracte în derulare. Am simtit-o doar datorita amânarii a circa 50% din contractele semnate la sfârsitul anului trecut. Este o criza economica, nu financiara, pentru ca bancile au bani care nu sunt scumpi si vor sa dea credite, dar conteaza în ce conditii”, apreciaza Gabriel Vanghele, director general Henn Group Poligraf care comercializeaza echipamente tipografice (prepress, press si postpress), ofera service, instalare, pregatire personal, piese de schimb, mutari de tipografii, reparatii capitale echipamente si, de curând, dezvolta partea de distributie de consumabile (solutii de umezire, lacuri, solutii antiuscare, solutii de curatare, placi etc.).
Un fapt evident este ca industria tipografica din România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, calitativ si cantitativ, fiind la acelasi nivel cu cele din foarte multe tari din vest. Însa, pentru a afla care este masura în care criza a afectat acest domeniu în tara noastra am comparat valoarea si numarul comenzilor din decembrie 2008 si ianuarie 2009 cu perioada similara din anii anteriori. Astfel am aflat ca scaderile sunt cuprinse între 10 si 50% în decembrie 2008 fata de aceeasi luna din 2007 si între 40 si 70% în ianuarie 2009 comparativ cu luna similara din anul trecut. Cifrele sunt concludente si nu necesita comentarii, însa trebuie sa specificam ca, în afara de micsorarea comenzilor, o alta cauza este imposibilitatea onorarii comenzilor datorita lipsei stocurilor de marfa.
Probleme cu termenele de plata care ajung pâna la… 240 de zile
Situatia este mai complexa decât pare la prima vedere pentru ca fenomenul numit criza se manifesta în mai multe moduri. „Criza din domeniu se manifesta printr-un blocaj financiar. Este un efect în cascada: eu am de încasat bani si nu îi încasez, am de platit bani si nu am cu ce sa-i platesc. Asa începe tavalugul. Oamenii au intrat în panica, iar cei care au bani s-au speriat si nu îi mai ruleaza”, crede Virgil Andreescu, director general Ecoplast International care presteaza servicii auxiliare dupa tipar (plastifiere lucioasa si mata, lacuire totala si selectiva) care dau tusa finala unui produs de buna calitate. Asa au aparut problemele cu termenele de plata care, de la valoarea lor normala de 30 de zile, acum pleaca de la 60 de zile si ajung pâna la… 240 de zile.
„ Nu avem niciun beneficiar care sa plateasca la timp, motiv pentru care totul se reflecta asupra creantelor pe care le avem la furnizori. Din ce încasam încercam sa achitam partial catre toata lumea. Asa cum noi nu oprim livrarile catre cei care au datorii fata de noi, nici furnizorii nu ar trebui sa opreasca livrarile catre noi, ci sa-si ia masurile necesare pentru a reduce din marja de profit si a mentine preturile pentru ca si noi sa le putem pastra”, insista Sebastian Muresan, director general Sistelse care se ocupa cu productia de ambalaje din hârtie, respectiv pungi pentru cadouri, lucrând pentru piata de fashion, cosmetice, parfumerie si încaltaminte din România, dar si pentru partea de evenimente.
Peste acest comportament de plata s-a suprapus si cel al bancilor. Aceasta dublare a termenelor, în cel mai bun caz, nu poate fi sustinuta decât daca sunt mentinute liniile de credit la acelasi nivel. Bancile nu înteleg ca, daca nu dau credite firmelor, ele trebuie la rândul lor sa îsi reduca cheltuielile, iar primele cheltuieli sunt oamenii. Acestia au credite la banci pe care nu le mai pot plati pentru ca ramân fara servici. Iar bancile nu dau linii de credit pentru ca spun ca au bani de primit de la populatie. În felul acesta totul se transforma într-un cerc vicios, considera Dan Butoi, asociat executiv Sprint Promotion care importa si distribuie materiale promotionale, dar ofera si servicii de imprimare a lor.
Pierderile pe curs reduc profitul sau provoaca pierderi
O alta manifestare a crizei, care nu a ocolit aproape nicio latura a economiei autohtone, a fost cea a restructurarilor de personal. Din cauza micsorarii volumului si valorii comenzilor, o parte dintre companiile din industria tipografica au fost nevoite sa concedieze între 15 si 40% din angajati, iar la cei ramasi le-a fost redus timpul efectiv de lucru. O parte dintre firme nu au luat astfel de masuri, dar sustin ca, daca pâna în martie-aprilie nu începe sa-si revina piata, îsi pun problema disponibilizarilor. Unele tipografii care aveau doua ture, le aduc prin rotatie câte o saptamâna, cu diminuarile salariale de rigoare.
Deprecierea accentuata a leului în raport cu moneda euro creeaza alte pierderi pentru aceia din piata tipografica care importa materiale. „Faci contract cu furnizorul extern pentru marfa, platesti un avans, iar restul la 60-90 de zile, în functie de cum negociezi. Daca am luat marfa în noiembrie la un curs de 3,8 lei/euro si trebuie sa platesc diferenta în ianuarie la 4,3 lei/euro, am pierdut între 15 si 18%, procent care poate fi mare decât adaosul meu comercial. Daca întârzii plata am din nou problema cursului. Daca nu pot plati, nu îmi mai da marfa si trebuie sa o iau de pe piata revânzatorilor cu un adaos de 40%”, confirma Virgil Andreescu.
Cristian Hatagan a mers mai departe cu calculele si spune ca în decembrie 2008 a pierdut 52.000 de euro numai din cauza cursului de schimb. Cu alte cuvinte, ca sa îsi refaca acum stocul din decembrie trebuie sa plateasca cu 52.000 de euro mai mult. Pentru ca deprecierea cursului de schimb leu/euro din ultimele doua-trei luni a fost de circa 20%, la majoritatea produselor pe care le ofera, aceasta depreciere depaseste adaosurile pe care le practica. De aceea, luna decembrie a fost una cu pierderi pentru el. Altii considera ca aceste diferente de curs duc la o reducere a marjei de profit, dar nu ajung pâna acolo încât sa piarda.
Bugetele de publicitate vor fi reduse cu 20-40%
Totusi, toate problemele aparute în piata depind foarte mult si de managementul afacerii. Asa crede Virgil Andreescu care spune ca: „Daca nu evaluezi corect, ajungi sa crezi ca ai muncit tot anul mult si bine, iar la sfârsitul anului când tragi linie sa constati ca ai iesit în pierdere, desi teoretic esti în câstig. În anumite limite poti evalua, chiar daca primesti banii dupa 80 de zile. Aici conteaza în ce masura esti capitalizat. Dar si capitalul tau intra în aceasta morisca si, paradoxal, câteodata ajungi la concluzia ca era mai bine sa te opresti, sa încasezi si sa vezi apoi ce mai faci. Dar nu poti face asta pentru ca iesi din piata.”
Cam toti cei implicati în piata considera ca una dintre cauzele crizei este faptul ca firmele mari din piata nu si-au facut bugetul pentru acest an. Se pare ca si ele stau în expectativa, desi în trecut se stiau aceste bugete de la sfârsitul anului anterior. Estimarea pentru 2008 este ca aceste bugete au scazut cu 20-30%. Unii au aflat ca o parte dintre companii au taiat bugetul de publicitate de tot. Altii spun ca asta nu înseamna ca nu vor face nimic, ci ca au eliminat câtiva oameni din departament si promovarea TV. “Estimez ca bugetele de publicitate ale firmelor care stau în piata vor fi reduse cu valori cuprinse între 20 si 40%. Noi l-am micsorat cu 30% fata de anul trecut si încercam sa gasim mijloace de a face cu cei 70% tot ceea ce am facut în 2008. Vrem sa ne ocupam de lucruri mai importante, facute mai bine cu un buget mai mic”, declara Sebastian Muresan.
Unul dintre efectele observate în toate crizele mondiale de pâna acum a fost reducerea preturilor. În piata imprimarilor ele vor scadea pe anumite segmente pâna la limita suportarii cheltuielilor, iar pe alte segmente nu vor mai fi reduse pentru ca se vorbeste despre cresterea preturilor la materia prima si la energie. Asa cum s-a întâmplat anul trecut cu cerneala, de exemplu, care s-a scumpit de doua ori, cu 8%, respectiv 7%. În ceea ce priveste pretul echipamentelor, el scade cu 10-15%, dar nu conteaza foarte mult pentru ca, în masura în care clienti nu au lucrari, nu investesc.
Criza ne va aduce la nivelul din anii 1996-1998
Pâna la urma, întrebarea cea mai importanta este când se va termina criza si care sunt masurile care trebuie luate în acest sens. Majoritatea celor implicati în domeniu spun ca nu se stie cât va dura, dar ca anul acesta va fi unul cu probleme. Speranta tuturor este ca macar sa îsi poata achita toate datoriile pâna la sfârsitul anului, fara a-si mai pune problema profitului. Toti îsi doresc sa reuseasca sa treaca de impas si sa mai fie în piata în 2010. Virgil Andreescu spune ca s-a ajuns pâna acolo încât sa îsi ureze reciproc sa aiba un an la fel de bun ca 2008 sau macar sa aiba unul pe care sa-l treaca.
Unii cred ca este posibil ca de anul viitor sa înceapa sa se miste piata, dar asta depinde si de economiile celorlalte state pentru ca suntem implicati în fenomenul de globalizare. Tot ei spun ca probabil din vara anului urmator vor aparea semne de crestere. Altii cred ca aceasta criza va tine pâna în vara acestui an daca nu se gaseste o solutie, considerând si ei ca aceasta trebuie sa vina din afara granitelor tarii noastre. Acestia considera ca totul depinde de marii consumatori de publicitate si de bugetele lor, ei fiind cei care vor da tonul iesirii din criza daca vor începe sa se promoveze din nou.
Asta crede si Gabriel Vanghele care sustine ca, daca bugetele agentiilor de publicitate vor fi tinute si cheltuite la sfârsitul acestui an, probabil ca investitiile în utilaje vor fi facute abia la începutul anului viitor. Furnizorii de echipamente sunt cei mai loviti de criza pentru ca nu pot vinde ceva care costa putin. Nu conteaza marimea sau valoarea echipamentului, ci daca este sau nu nevoie de el. Completând imaginea generala, Dan Butoi considera ca aceasta criza ne va aduce la nivelul din 1996-1998 daca situatia va tine pâna în martie 2010, cum spun specialistii.
Pentru a iesi din criza trebuie sa se dea drumul banilor sa circule
„ Poate ca a venit momentul în care toti trebuie sa ne controlam costurile cât mai bine si în care sa dam mai multa atentie vânzarilor pentru ca batalia în piata este pe aceiasi clienti. Nu vom putea rezista toti pe aceiasi clienti pentru ca o parte dintre ei reduc bugetul de marketing, o alta parte îl elimina. Si atunci fiecare dintre noi trebuie sa ne facem calculele astfel încât sa nu dam noi faliment, ci altii. Asta este economia de piata!”, apreciaza Sebastian Muresan. Parerile despre evolutia pietei pâna în 2010 sunt împartite, dar predomina pesimismul.
Acest lucru reiese si din ceea ce ne-a spus Cristian Hatagan: „Ma astept la falimente ale tipografiilor care din cauza lipsei clientilor nu vor avea bani sa plateasca leasingul pentru utilaje si vor fi nevoiti sa închida. Ma astept la falimente din zona furnizorilor de consumabile pentru ca nu vom mai avea clienti. Sunt foarte pesimist pentru acest an. Trebuie sa adoptam masuri de crestere a încasarilor, de securizare a vânzarilor si de a tine atent sub observatie costurile, în limita în care ele pot fi adoptate în România”. Solutii de iesire din impas exista, una dintre ele fiind aceea de a rula bani putini si des. Însa, ei sunt blocati în conturi de anumiti clienti care nu stiu la ce sa se astepte si cum va merge piata. „O solutie de a iesi din criza este sa se dea drumul la bani sa circule. Prin miscarea lor câstiga toata lumea, chiar daca mai putin. În felul acesta se recapitalizeaza toata piata”, crede Dan Butoi.
Însa, criza are si laturi pozitive. Una dintre cele mai importante este schimbarea mentalitati patronilor români care trebuie sa înteleaga ca, indiferent cât de mult câstiga, trebuie sa îsi dea seama ca la un moment dat se poate întâmpla ceva nedorit. Daca nu controlezi foarte bine ceea ce faci, risti sa pierzi foarte mult. De aceea, orice firma trebuie sa puna bani deoparte pentru zile negre sau pentru proiectele noi pe care va vrea sa le dezvolte. Alte aspecte pozitive sunt normalizarea preturilor si termenelor de plata si curatarea pietei de cei care fac afaceri dupa ureche. Mai mult decât atât, se va vedea daca stim sa facem afaceri sau totul a mers de la sine pentru ca pâna acum a fost simplu, clientii veneau la tipografii. Acum trebuie schimbata strategia.
O sa înceapa sa fie alese din ce în ce mai mult produse românesti în dauna celor din import pentru a putea fi mentinut un cost bun la o calitate corecta. În plus, se pare ca se elimina comenzile facute în China, tara care dispare ca producator de publicitate în piata europeana, aceste comenzi urmând sa intre si pe piata româneasca. Si daca nu era de ajuns, Sandu Cuturela, director general Tipo Aktis, ne linisteste spunând ca: „În România nu este criza, ci o resezare a preturilor si un atac de panica al populatiei care detine banii circulabili. Vor supravietui cei cumpatati pentru ca piata este enorma în România în domeniul tipografiilor. Daca nu exista piata, nu veneau companiile straine sa tipareasca aici. Este un moment favorabil pentru noi pentru ca avem munca ieftina si calificata, avem produse de buna calitate la preturi rezonabil de bune”.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print