La mulți ani, tipografi din România!

 

La 13 decembrie, în România este marcată Ziua Tipografilor, care a fost reglementată, pentru prima dată prin Hotărârea nr. 2733/1968 privind instituirea Zilei tipografilor din Republica Socialistă România, apărută în Buletinul oficial al RSR nr. 157 din 11 decembrie 1968.Ziua nu a fost aleasă întâmplător, fiindcă la această dată, cu exact 106 ani în urmă – la 13/26 decembrie 1918 – , la Bucureşti, a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor, care au demonstrat paşnic, iar mulţi dintre ei şi-au sacrificat viaţa, pentru revendicările lor social-economice, precum şi pentru ceea ce numim în zilele noastre, „libertatea presei.Primii care au păşit pe calea organizării au fost muncitorii tipografi, datorită nivelului cultural mai ridicat, determinat de specificul muncii prestate, care au înfiinţat asociaţiile de ajutor reciproc în caz de boală. În acest context, muncitorii tipografi și-au stabilit o listă de revendicări pe care doreau să o prezinte guvernanților, iar în cazul în care această listă nu le era aprobată, urmau să declanșeze greva generală pe data de 13 decembrie.Ca urmare a lipsei de interes pentru revendicările muncitorilor, la 13 decembrie 1918, tipografii au oprit lucrul și aproape 600 de muncitori au hotărât să plece spre Piața Teatrului Național (situată în locul în care astăzi se intersectează Calea Victoriei cu Str. Ion Câmpineanu), pentru a manifesta și a merge la Guvern să prezinte acea listă de solicitări. Revendicările erau social-economice, dar şi pentru ceea ce numim astăzi ”libertatea presei”.Pe drum li s-au alăturat și alți muncitori din alte întreprinderi ale capitalei, astfel că numărul celor care protestau se apropia de 15.000 de oameni.Drept urmare, Generalul Alexandru Mărgineanu, şeful Garnizoanei Bucureşti, s-a văzut îndreptăţit să solicite premierului Ion I. C. Brătianu aprobare pentru instalarea patru cuiburi de mitraliere în aşteptarea coloanelor de muncitori, precum şi aprobarea de a împrăștia manifestanții. Acţiunile împotriva muncitorilor au fost realizate cu sprijinul Regimentului 9 Vânători sub comanda colonelului Rasoviceanu, Regimentul 4 Roşiori sub comanda colonelului Moruzi şi Regimentul 1 Grăniceri sub comanda colonelului Stănescu.

După ce manifestanţii au ajuns în zona Pieţei Teatrului Naţional, s-a tras asupra lor, fără somație, în plin.Potrivit mărturiilor celor care s-au aflat acolo, cel puţin 87 de oameni au murit – sau conform altor surse 102 – , alte câteva sute fiind răniți, deşi cifra oficială furnizată de autorităţile vremii indica doar 15 morți. De asemenea, autorităţile operaseră alte câteva sute de arestări în rândurile manifestanţilor, iar pe unii dintre cei reţinuţi i-au schingiuit fără milă.La 22 decembrie 1921, breasla tipografilor devenea prima organizaţie din România care încheia cu patronatul un contract privind drepturile lor colective, la nivel de ramură, pe o durată de un an și jumătate. În acel act erau reglementate condițiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbătoare plătite de patroni, plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor dar şi dreptul de a alege delegați, care să supravegheze îndeplinirea prevederilor contractului colectiv.După Revoluţie, Ziua tipografilor a fost marcată în zi fixă, la 13 decembrie, iar în anul 2007, monumentul tipografilor a fost demolat pentru a lăsa loc construirii unui hotel.

 

Similar Posts:

• La mulți ani colegilor noștri tipografi!
• Tipografii ies în stradă pe 13 decembrie
• Fabrica manroland din Plauen se închide
• Truepress Label 350UV SAI de la Screen a trecut de 100 unități vândute.
• Fespa Hall of Fame și-a desemnat câștigătorii. Află care sunt cele mai importante nume din România