516Instabilitatea cursului valutar creează presiuni asupra consumatorilor şi antreprenorilor deopotrivă, destabilizând piaţa. În import, riscurile ce decurg din achiziţia de produse în euro şi comercializarea lor în lei sunt omniprezente. Pentru companiile din industria de producţia publicitară, devaluarea leului este un scenariu cu implicaţii serioase, care impune găsirea unor măsuri de protecţie.
Piaţa valutară se află într-un moment de tensiune. Leul urmează un trend descendent faţă de moneda europeană începând din septembrie, când cursul ajunsese la 4.2820. În octombrie, euro echivala cu 4.3234 lei, iar la cursul de azi valorează 4.3608. Situaţia aminteşte de cea din iunie 2010, când euro a atins un vârf istoric, de 4.3238, ca urmare a majorării TVA. Însă momentul acestei deprecieri este atipic, întrucât finalurile de an au, de regulă, cursuri stabile. În mod uzual, dezechilibrele cursului valutar se manifestă în timpul verii, când cererea este oricum scăzută, având repercusiuni în perioada septembrie-noiembrie. Acum însă, devalorizarea monedei naţionale coincide cu o perioadă de revigorare a cererii.
Pentru furnizorii din producţia publicitară, lucrurile nu mai sunt totuşi la fel de grave. În anul precedent, cursul mediu valutar a fost mai stabil decât cel din acest an, dar acest fapt nu a avut implicaţii pozitive asupra pieţei publicitare, care se contractase. Acum, în schimb, oscilaţiile pieţei valutare se petrec pe un fond de creştere a cererii, astfel că este puţin probabil ca scenariile pesimiste din 2010 să se repete.
Unele voci susţin că leul se îndreaptă spre un colaps inevitabil, în oglindă faţă de episodul din 1996, când cursul dolar-leu aproape s-a dublat, provocând falimente bancare, inflaţie de trei cifre şi prăbuşirea PIB. Cu toate acestea, probabilitatea ca un astfel de scenariu să se repete este mică, întrucât Banca Naţională Română şi-a dezvoltat pârghii de prevenire a unor colapsuri.
Centuri de siguranţă pentru un curs incert
Deşi efectele negative ale devalorizării leului se propagă şi asupra firmelor de producţie publicitară, furnizorii acestora sunt cei mai expuşi la instabilitatea pieţei valutare. În absenţa unor unităţi de producţie locale, distribuitorii achiziţionează mediile şi echipamentele de imprimare în euro, iar o bună parte din ei le comercializează apoi în lei, facturându-le la cursul valutar din ziua respectivă. Totuşi, dacă moneda naţională se depreciază până la data scadentă, se pot vedea nevoiţi să recurgă la propriile bugete pentru a-şi plăti furnizorii sau pentru a face o nouă investiţie. În plus, dacă un importator contractează un credit în euro pentru a face o achiziţie, achitarea ratei lunare se va dovedi o problemă, în condiţiile majorării cursului de schimb.
În acest context, fiecare distribuitor îşi pune la punct strategii de prevenire a unor astfel de impasuri.
Mons Medius, de exemplu, calculează prețurile de regulă la cursul valutar al băncii cu care colaborează, Alpha Bank, unde euro este cu aproximativ 1% mai ridicat față de BNR.
”Vorbim în prealabil cu clienții și le propunem facturarea echipamentelor la cursul euro Alpha Bank din ziua facturării”, precizează Dan Cătăneț, directorul de vânzări al Mons Medius.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print