În anul trei de facultate a părăsit un job din cadrul unei multinaționale pentru că se simțea sufocată de proceduri și rapoarte. A schimbat domeniul și s-a alăturat echipei formate de mama sa, în tipografia Codex. Recunoaște că statutul de copil al fondatorului i-a creat o poziție favorizată în echipă, dar a ieșit din zona de confort pe care i-o asigura numele. După 25 de ani, Ioana Isopescu privește în urmă și înainte cu o franchețe dezarmantă. A urcat și a coborât cu viteze impresionante, dar a rămas fidelă unui principiu: să poată privi cu onestitate în ochii oamenilor din echipa ei.
Pe parcursul recentelor manifestații din Piața Universității, Ioana Isopescu a asigurat din resurse proprii, sprijinită uneori și de alți colegi din breaslă, mii de pancarte și stickere pentru protestatari. Spune că a făcut acest lucru pentru că „ține la oameni” și nu poate sta nepăsătoare când guvernanții, indiferent din ce spectru politic provin, se joacă de-a ordonanțele privind grațierea unor pedepse grave și mai mult, malversaționează banii de la buget în scopuri vizibil electorale.
Articolul integral poate fi citit în ediţia tipărită a publicaţiei noastre.