634Cei care au avut ocazia să viziteze Roma măcar o dată au avut poate timp să vadă vestigiile fostei arene „Circus Maximus”, construită cu peste 2.000 de ani în urmă, spațiu care putea găzdui peste 200.000 de spectatori, după cum spun unele surse istorice. Apetența romanilor pentru jocurile și competițiile dure din arenă a făcut ca acest edificiu, din care astăzi nu se mai păstrează decât urme vagi ale grandorii de altădată, să fie timp de secole un punct central al vieții societății Romei.
Pentru cei care lucrează în domeniul grafic și nu numai, un spațiu similar este cel al târgului drupa, locul în care din patru în patru ani se desfășoară, probabil, un show al industriei tipografice mondiale la fel de impresionant precum cel din Roma Antică. Cu certitudine, cei care numesc târgul de la Düsseldorf o „olimpiadă” a industriei tipografice au și argumente pentru a nu greși. De la prima sa ediție, organizată în 1951, drupa a reușit de fiecare dată să fie locul de unde nici un profesionist care se respectă nu trebuie să lipsească, fie că vorbim de vizitatori sau expozanți. Tot istoric vorbind, ediția drupa din 2008 a reușit să adune în cele două săptămâni de târg peste 390.000 de vizitatori, 1.953 de expozanți din 54 de țări, spațiul expozițional însumând peste 17,9 hectare.
Încercarea de a face o paralelă între marea arenă din Roma Antică și impunătorul complex expozițional Messe Düsseldorf care găzduiește târgul drupa are însă un alt motiv, și anume spiritul competițional dur care-i mobilizează pe fabricanții de soluții tipografice să inoveze din greu vreme de patru ani. În contextul economic actual defavorabil, mai ales pentru piețele tipografice din vestul Europei și SUA, târgul drupa reprezintă locul în care, la fel ca pe vremea împăraților romani, industria va indica cu degetul mare în sus sau în jos ce producător va fi sortit căderii și cine va fi învingător.
Pentru ediția drupa 2012, miza este cu atât mai mare cu cât liderii sectorului fabricației de mașini tipografice offset au acceptat provocarea de a intra în lupta echipamentelor de tipar digital, aproape fiecare lider anunțând o nouă presă digitală proiectată inhouse sau cu sprijinul producătorilor consacrați de sisteme digitale. Deja, din câte ne arată realitățile dure ale pieței, lupta nu se mai dă între tehnologiile clasice de tipărire și cele digitale, ci între cine reușește să vândă și cine nu – între cine poate supraviețui și cine intră în colaps. Explicația nu ține neapărat de performanțele mai mult sau mai puțin diferite ale soluțiilor care vor fi propuse de fiecare fabricant, ci, de fapt, de ceea ce au cu adevărat nevoie tipografii, cei care s-au trezit peste noapte fără volumele consistente de lucrări, subtilizate de recesiune și mai ales de înfometatul Internet. La drupa 2012, cuvântul de ordine nu va fi care mașină sau tehnologie produce mai repede, ci care echipament, de tipărire sau de finisare, poate produce mai ieftin, mai bine și mai simplu. Automatizarea și work-flow-urile de producție digitalizate și interconectate vor fi cu siguranță soluția.
Din acest motiv, cred că drupa ar trebui să fie caracterizată nu ca show, ci ca cea mai dură competiție a industriei, dacă vreți, un fel de „Circus Maximus Typographeum”, locul în care te poți trezi cu laurii victoriei pe frunte sau în țărână. Așadar, Ave drupa, tipografii te salută!
Titi Amzăr
Editor-In-Chief
Similar Posts:
0 comments
Share
Print