De ce ne recomandă FMI mai multă disciplină în administrarea fiscală

Consumul a susținut avansul PIB, iar agricultura a avut un impact negativ asupra creșterii economice

Toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului, au contribuit la creșterea Produsului Intern Brut, în 2015 față de 2014, potrivit datelor comunicate în luna martie de Institutul Național de Statistică (INS). Drept urmare, datele statistice indică faptul că și industria prelucrătoare, care include,printre altele, fabricarea celulozei, hârtiei, cartonuluiși a lacurilor, respectiv cernelurilor tipografice, dar și tipărirea (cărților și ziarelor) plus activitățile de servicii conexe tipăririi (pretipărire, legătorie și altele) au avut, în ansamblu, o evoluție pozitivă în cursul anului trecut.
Mai puțină corupție va însemna mai multe investiții străine și un mediu de afaceri mai sănătos, iar amânarea unor măsuri de relaxare fiscală deja anunțate ar putea crește capacitatea României de a reacționa în viitoare perioade de regres economic, consideră experții Fondului Monetar Internațional (FMI).

Privatizări și listări la bursă
Misiunea FMI, condusă de Reza Baqir, cel care a preluat mandatul de șef al misiunii pentru România în ianuarie, înlocuind-o în acest post pe Andreea Schaechter, a efectuat o vizită la București în prima jumătate a lunii martie, pentru consultări anuale și o evaluare a situației economice. Experții instituției financiare internaționale FMI s-au întâlnit cu autoritățile române, dar și cu reprezentanți ai partidelor politice, sindicatelor, asociațiilor mediului de afaceri, diverși reprezentanți ai mediului academic și ai băncilor. Consultările anuale privind situația economică sunt un mecanism al FMI utilizat în relația cu toate statele membre.
Reprezentanții FMI au recomandat guvernanților de la București, adoptarea cât mai urgentă a legislației pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat și stabilirea unei liste cu potențiale listări la bursă sau privatizări.
„Misiunea recomandă adoptarea și implementarea rapidă a legislației pentru îmbunătățirea guvernanței corporative la companiile de stat. De asemenea, recomandăm restructurarea masivă a companiilor de stat aflate într-o situație financiară gravă și stabilirea unei liste de potențiale companii care pot fi listate la bursă sau privatizate”, a declarat șeful misiunii FMI în România Reza Baqir, la finalul vizitei în România.
De asemenea, oficialii misiunii au mai recomandat autorităților să continue, într-un ritm susținut, lupta împotriva corupției.
„Îmbunătățirea guvernanței și lupta împotriva corupției nu sunt doar chestiuni economico-sociale cheie, ci sunt cruciale și din perspectivă macroeconomică. Reducerea corupției va ajuta la combaterea evaziunii fiscale și va reduce pierderile din banii contribuabililor. De asemenea, va ajuta la îmbunătățirea mediului de afaceri și va duce la atragerea investitorilor străini”, a concluzionat Reza Baqir.

„Recomandăm un deficit de 2%”
Preconizata măsură de reducere a TVA de la 20% la 19%, începând cu luna ianuarie 2017, ar trebui amânată de către autoritățile române, susțin economiștii FMI, care recomandă, de asemenea, un deficit bugetar de sub 3%.
„Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA și a celorlalte facilități prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera economii de 0,75 puncte din PIB”, arată FMI, în prezentarea concluziilor misiunii la București.
Fondul Monetar Internațional a mai solicitat, ca în acest an să apară noi îmbunătățiri privind disciplina cheltuielilor și administrarea fiscală.
TVA a scăzut de la 24% la 20% la începutul anului, iar pentru 2017 Codul Fiscal prevede o nouă reducere, la 19%. Tot anul viitor ar urma ca supraacciza la carburanți să fie eliminată.
Șeful misiunii FMI, Reza Baqir, a mai menționat, la finalul vizitei în țara noastră, că măsurile de reduceri de taxe implementate prin noul Cod Fiscal pot amenința capacitatea României de a reacționa în viitoare perioade de regres economic.
„Evaluarea noastră indică faptul că o valoare a deficitului de 1,5% din PIB pe metodologia cash ar fi potrivită pentru a așeza datoria pe o traiectorie descendentă și a asigura rezerve, astfel încât și în cazul unor evoluții defavorabile, să rămână pe o traiectorie de reducere. În opinia noastră, o scădere treptată a deficitului până la 1,5% ar fi cea mai potrivită metodă, iar recomandarea noastră este un deficit de 2,5% în acest an, două procente în anul următor,și apoi o reducere cu încă 0,5 puncte procentuale în 2018, pentru a atinge 1,5%”, a subliniat Reza Baqir.
România a avut în derulare, în perioada septembrie 2013 – septembrie 2015, un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI. Autoritățile de la București au declarat permanent că acest acord a avut un caracter preventiv, iar fondurile nu au fost niciodată accesate.

Contribuție negativă din exportul net
Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% față de 2014, la 710,266 miliarde de lei, ca serie brută.
Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde de lei prețuri curente, în creștere cu 1,1% față de trimestrul anterior și cu 3,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).
La creșterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție de 1% la creșterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.
Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.
Construcțiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu același procentaj au contribuit și informațiile și telecomunicațiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).
Industria a contribuit cu 0,5% la creșterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.
Pe de altă parte, agricultura, silvicultura și pescuitul au avut un impact negativ asupra creșterii economice de -0,5%, cu o pondere de 4,2% la formarea PIB.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 6,2%, contribuind cu 3,8% la creșterea PIB. De asemenea, formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,8%, după ce volumul său a crescut cu 7,5%.
O contribuție negativă importantă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecință a creșterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 8,4%.

Valoarea tranzacțiilor bursiere a scăzut cu 15,3%
Valoarea totală a tranzacțiilor derulate la Bursa de Valori București (BVB) a scăzut cu 15,3%, anul trecut față de 2014, ajungând la valoarea de 12,2 miliarde de lei. În topul celor mai lichide companii cele mai bine reprezentate sectoare sunt cel bancar și cel energetic, se arată într-un comunicat de presă al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
„Piața de capital din România a fost caracterizată pe parcursul anului 2015 de un regim redus/moderat de volatilitate, în contextul în care indicii burselor internaționale au consemnat evoluții divergente: de la creșteri de 31,54% pentru ISEQ (indicele de referință al bursei irlandeze) la scăderi de 25,14% în cazul ASE (indicele de referință al bursei de la Atena). Indicele Bursei de la București (BET) a consemnat, anul trecut, o ușoară scădere de 1,11%, comparativ cu anul 2014, pe fondul unei lichidități mai reduse și a unei volatilități crescute pe piețele internaționale. Valoarea totală a tranzacțiilor derulate la BVB a scăzut în anul 2015 față de anul 2014 cu 15,3%, ajungând la valoarea de 12,2 miliarde de lei”, se precizează în document.
Printre evoluțiile pozitive la capitolul lichiditate se numără creșterea de aproximativ 2,4 ori a valorii tranzacțiilor cu titluri de stat față de anul 2014. Acțiunile au fost cele mai tranzacționate instrumente la BVB în anul 2015 (73,3% în totalul valorii tranzacționate). Valoarea tranzacționată a titlurilor de credit a crescut de la 6,6% din total, în 2014, la 23,2%, în 2015. De asemenea, tranzacțiile cu produse structurate au fost cu 77% mai mari valoric decât în anul precedent.

Clasamentul celor mai lichide societăți de la BVB
În perioada ianuarie – decembrie 2015, în clasamentul celor mai lichide 20 de companii la BVB (piața principală, acțiuni), pe primul loc se situează Fondul Proprietatea (FP) care deține o pondere de circa 23,10% din valoarea totală tranzacționată la bursă în intervalul menționat. Fondul Proprietatea este urmat în acest top de către Banca Transilvania (TLV), Romgaz (SNG), BRD Group Societe Generale (BRD) și Electrica (EL). Astfel, în topul celor mai lichide companii cel mai bine reprezentate sectoare sunt cel bancar și cel energetic.
„Ultima zi de tranzacționare pe piața RASDAQ și pe segmentul Nelistate al BVB a fost 22 octombrie 2015. Conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, anul trecut au fost translatate de pe RASDAQ și de pe segmentul Nelistate pe piața AeRO un număr de 271 de companii. Un număr de 5 societăți au fost transferate în piața reglementată administrată de BVB, întrunind condițiile legale în ceea ce privește admiterea în această categorie, iar un număr de 35 de companii au optat pentru operatorul SIBEX — Sibiu Stock Exchange, fiind listate pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare (ATS). Transferul acestor companii s-a făcut treptat, pe măsură ce au fost îndeplinite prevederile Legii nr.151/2014, precum și celelalte reglementări ASF în vigoare la momentul transferurilor”, se mai arată în documentul ASF.
Valoarea totală a tranzacțiilor futures pe piața SIBEX a fost în 2015 de 201,7 milioane de lei, rămânând la un nivel scăzut, la fel ca și în anii anteriori. Principalele instrumente tranzacționate pe piața la termen administrată de SIBEX sunt contractele futures având ca activ suport: acțiuni românești, alte acțiuni europene, acțiuni americane, cursuri de schimb, indicele internațional Dow Jones Industrial Average și mărfuri.

Creștere de 15% la comerțul cu amănuntul
Vânzarea produselor alimentare și nealimentare, dar și abăuturilorși a tutunului a influențat pozitiv indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) în luna ianuarie 2016 față de decembrie 2015.
În luna ianuarie 2016, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) față de luna precedentă a scăzut ca serie brută cu 24,4% și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,9%, potrivit datelor publicate în luna martie de Institutul Național de Statistică.
Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2016, comparativ cu luna ianuarie 2015 a înregistrat o creștere cu 15,6% ca urmare a creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+26,8%), vânzările de produse nealimentare (+10,8%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+5,8%).
Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015, a înregistrat o creștere cu 14,9% ca urmare a creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+26,1%), vânzările de produse nealimentare (+10,6%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+5,7%).

Similar Posts:

• Amazon a cumpărat una dintre cele mai mari edituri de carte de limbă engleză
• La producția de hârtie, România are încă de recuperat pierderile din perioada crizei
• Care sunt cei mai mari investitori străini direcți în România
• Tiparul digital generează cifre de afaceri mari pe volume încă mici de piață
• Fonturi tipografice: Monotype a cumpărat Fontsmith