459Deşi unele companii, cele mai multe din domeniul pharma, şi-au crescut uşor bugetele de promovare comparativ cu anul trecut, acestea sunt aruncate către o piaţă înfometată de furnizori de servicii de publicitate, dispuşi să preia proiecte pe înţelegeri financiare care anulează orice posibilitate de profit, miza supravieţuirii fiind menţinerea unui cash flow care să mai lărgească chingile recesiunii.
Prăbuşirea bugetelor alocate de multinaţionale promovării a aruncat în haos financiar piaţa publicităţii din România, efectele negative fiind resimţite în mod egal de agenţii, firme de producţie publicitară şi canalele media locale. Cea mai drastică scădere a bugetelor de publicitate a fost înregistrată în categoriile financiar şi auto, unde nivelul a scăzut cu sume cuprinse între 30-60%, decizie justificată de companii prin vânzările foarte slabe înregistrate în prima jumătate a anului. Din păcate, specificul local al pieţelor în care activează companiile multinaţionale nu a contat când acestea au decis, la nivel internaţional, să reducă bugetele de publicitate, acest lucru fiind valabil şi pentru România, chiar dacă nivelul de consum pe anumite domenii s-a situat la un prag acceptabil chiar în mijloc de recesiune.
Reticenţa multinaţionalelor în a-şi face promovare poate fi privită, aşadar, şi ca o măsură de precauţie pe care acestea şi-au luat-o aprioric, contextele locale nejustificând întotdeauna acest demers.
Cert este că, locul campaniilor masive de promovare a fost luat de promoţii punctuale, sponsorizări sau publicitate ONG. Acestea au fost nevoite să apeleze la inginerii financiare menite să menţină un echilibru aparent, în condiţiile unei reduceri simţitoare a costurilor. Câţi bani mai sunt disponibili în buzunarele multinaţionalelor şi când vor fi deblocaţi aceştia sunt necunoscutele care pun o presiune din ce în ce mai greu de suportat pe umerii celor ce-şi câştigă pâinea din publicitate. Până la apariţia unei clarificări economice care să deblocheze domeniul sau să certifice schimbarea ireversibilă a acestuia, cei implicaţi în publicitate sunt obligaţi să supravieţuiască din proiecte derulate pe bugete de austeritate, sumele vehiculate în cadrul licitaţiilor sau negocierilor directe cu potenţialii clienţi atingând adesea limita derizoriului.
Dincolo de sumele derizorii pe care se contractează proiectele, termenul de plată decalat şi creşterea cursului de schimb sunt, de cele mai multe ori, chestiuni eludate cu bună ştiinţă de ambele părţi implicate.
În condiţiile în care incertitudinea economică pare să se prelungească, iar semnalele pesimiste continuă să curgă, devine tot mai evident că piaţa publicităţii trebuie să-şi găsească resursele de a se reinventa pentru a-şi asigura continuitatea. Exemplul cazurilor de companii din Rusia care, după declanşarea crizei şi-au micşorat la jumătate bugetele de promovare, constatând, cu stupoare, că efectele campaniilor au fost aceleaşi, deci sumele generoase cheltuite înainte au fost de prisos, constituie o temă de meditaţie pentru cei ce au convingerea că lucrurile vor reintra în normal, adică în „normalitatea” ce a precedat criza.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print