„Era pe când nu s-a zărit…”

Alarmiștilor care estimează că, la cum merg lucrurile și cum evoluează tehnologiile, în curând ne vom șterge pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, cu bureți de plastic în loc de hârtie igienică le grăiesc așa: probabil aveți dreptate!

Iar asta se întâmplă, în parte, și pentru că nu prea mai știu să existe muritor care să mai planteze copaci altcumva decât în direct, cu ocazia emisiunilor televizate, sau în campanii electorale, campanii care, fie vorba între noi, ca să reîmpădurească patria așa cum a fost înainte să înceapă să nu mai fie, vor trebui declarate ca având caracter de permanență până în anul primelor călătorii interstelare, cu plecare evidentă de pe Pământ și cu locuri, e drept, de onoare, dar, slavă Domnului!, numai dus!

Este foarte probabil ca în curând – să nu credeți că ar trebui să mai ezităm atunci când ne referim la perioade de ordinul a zece-douăzeci de ani cu apelativul în curând – să privim tipăritura, cea de la Gutenberg lumină și tipărită pe hârtie cu cerneala în al cărui miros inconfundabil de tipăritură proaspătă bunicii și părinții noștri și-au trăit bucuriile intelectuale până la apusul vieții lor, vom privi, spuneam, tipăritura murind!

Iar după ce-și va fi dat obștescul sfârșit, tipăritura se va înconjura brusc de o lumină albă, lăptoasă, iar o voce blândă o va chema dinspre capătul luminos al unui tunel. Odată ajunsă acolo, tipăritura își va lua locul binemeritat în raiul cel fără de resentimente al tehnologiilor de mult apuse și mult folositoare omului la vremea lor.

Și vor sta așa, unele lângă altele, desene afumate din peșterile cronicarilor vremurilor de mult apuse, tăblițe de piatră și de lut – cărora li se vor adăuga, în curând și tăblițele de plumb, tibișir și creioane din cele cu mină făcută din carbonul pe care diamantele au refuzat să îl înnobileze, papirusuri de când lumea și piei de animale scrijelite cu oase, pene de gâscă sau de te miri ce altă zburătoare pătate cu cerneală venită tocmai din pântecele monștrilor ziși sepia, aflători în oceanele de peste mări și țări. Nu vor lipsi din preajma tipăriturii nici fonograful, patefonul, gramofonul sau radioul ori televizorul alb/negru, cu lămpile sale ce se încălzeau ca ochiul mortului. Vor veni într-un suflet să-i ureze bun venit tipăriturii noastre și alți locatari din raiul tehnologiilor apuse: banda de calculator cu perforații, discul de vinil, banda de magnetofon, casetele audio și video, discheta floppy de calculator.

Să nu credeți că asta e tot! Nici vorbă! Într-o epocă a schimbărilor tehnologice fulminante, și tehnologiilor pe care le folosim astăzi li se pregătește un loc de cinste în raiul tehnologiilor de mult apuse. Ce va aduce viitorul e greu de imaginat, dar nu imposibil: capacități de stocare și gestionare a datelor plasate pe orbită – că e mai sigur, terminale conectate unor hard-uri care nu se mai află sub birou – că e mai simplu, tehnologii holografice – că e mai realist, dispozitive în rețele integrate de comunicare și socializare – că e mai fun!

Așa arată realitatea! Obiceiul de a consuma tipăritură tinde să dispară. Tot ceea ce are sens să facem este să privim înainte, către ceea ce vom face. Va trebui să ne bazăm viitorul afacerilor în această industrie pe creativitate, pe inovație, pe flexibilitate și pe adaptarea la nou. Dacă piața o va cere, vom inventa tipăritura pe aer sau vom folosi baza norilor pe post de panou publicitar. Cine știe?

Cert pare a rămâne un singur lucru: nici acum, nici în viitor nu se vor schimba elementele care fac diferența între succesul autentic, pe termen lung, și reușita de moment. Cei care, informându-se și adaptându-se permanent cerințelor pieței, vor fi vizibili și își vor promova ideile, produsele și serviciile cu profesionalism și eficiență vor apuca ani mulți și prosperi în business, în care să cheltuiască și banii celor care au economisit exact acolo unde n-ar fi trebuit s-o facă!

Similar Posts:

• Cine a investit în ce trebuie trăiește și va trăi în continuare, cine nu, se reprofilează
• Ceea ce contează este ca firma sa fie salvată, pentru ca apoi ea să își salveze toți angajații.
• Să trăiți, să tipăriți!
• Cred că România nu ar trebui privită ca o piață emergentă
• Cum să vezi oportunitățile din Vest, privind lumea dinspre Est