Cred că România nu ar trebui privită ca o piață emergentă

Interviu cu Victor Matei, Regional Business Development Manager Canon CEE

Care este categoria de echipamente din portofoliul Canon care are cea mai mare priză la piața românească?

Nu este vorba de o categorie de echipamente, ci, mai degrabă, de soluții care au avut un succes mare în România. Pentru imprimare din coală color, putem să amintim seriile imagePRESS 850 (ce pot acoperi volume de până în 150 de mii de A4 lunar) și imagePRESS 10000 pentru producție de volume mari de până la 300-350 de mii de pagini A4 pe lună. Cu ele acoperim partea de entry și mid level de producție digitală color. În zona de comercial printing, seriile imagePRESS acoperă o gamă largă de aplicații atât datorită calității excepționale și posibilitatea de a imprima hârtii mai dificile, așa cum sunt cartoanele speciale ori cu striații.

Care sunt cele mai abordate aplicații de către furnizorii de servicii de imprimare români?

Cred că furnizorii de servicii de imprimare din România sunt foarte mult axați pe zona de tipărituri publicitare: broșuri, flyere, cataloage, meniuri. Despre imprimare de carte se vorbește mai mult în măsura în care se vorbește de coperta cărții. Din fericire am reușit să deschidem multe uși în zona de imprimare de carte cu tehnologia Varioprint, care este o tehnologie standard pentru această industrie. De fapt, Varioprint 600 este unul dintre echipamentele de succes din România, în acest moment fiind instalate peste 30 de astfel de echipamente.

De ce depinde creșterea volumului de tipar digital de carte în România?

Trebuie să ne gândim la volumul de carte care este tipărit în general, care depinde de volumul de carte consumat. Vorbim de cantitatea de carte pe cap de locuitor și este un capitol unde nu stăm foarte bine. Sistemul educațional nu a funcționat foarte bine și asta s-a răsfrânt și asupra volumului de carte.

Câte cărți sunt tipărite digital în România?

Nu avem aceste cifre și nici măcar editurile nu știu aceste statistici. Întrebați câte cărți s-au vândut la ultima expoziție și veți vedea că nu pot oferi aceste cifre. Nu există raportări nici măcar în cadrul acestor expoziții de carte. Nu știu care este cauza, dar cred că este o mare problemă. Pe de altă parte știm că se imprimă în tehnologie ofset tot ce înseamnă bestseller. Așa este creat sistemul. Editurile nu sunt încă foarte deschise să discute despre impactul stocurilor de carte asupra profitabilității în general.

Este posibil ca editurile să aibă propria lor capacitate de producție a cărții?

Este greu de spus, dar nu cred că este posibil așa ceva. Pentru noi, editurile reprezintă o categorie foarte importantă. Din ce am văzut până acum trebuie să existe o strategie unificată între editură, tipografie și distribuitor. Editura nu vrea să integreze operațiunile unei tipografii și, pe undeva, este de înțeles acest lucru, de aceea ne gândim să abordăm o strategie care să creeze o legătură mai bună între tipografiile digitale și edituri. Vom avea un eveniment dedicat imprimării de carte aici, la Poing, și anul acesta voi încerca să invit doar reprezentanți ai editurilor. Nu este vorba de a le vinde imprimante, ci de a le crește nivelul de conștientizare, astfel încât să poată comunica mai departe. Vor putea să adopte o soluție software prin care să se lege la un furnizor de imprimare. Ce ar fi dacă ar avea la dispoziție un sistem de vânzare online care este conectat cu un sistem de producție al unui tipograf? Poate este un pas spre un salt calitativ major în această industrie. Ca să parafrazez un vorbitor din cadrul prezentărilor de aici voi spune și eu că mintea oamenilor este precum o parașută. Funcționează doar când este deschisă. Să încercăm să fim deschiși la o soluție care poate crea o transformare mare la nivelul felului în care este produsă cartea acum în România.

Sunt diferențe între clienții români si cei din alte țări?

Cred că România nu ar trebui privită ca o piață emergentă pentru că România nu mai este o piață emergentă. Mesajul trebuie sa fie pe măsura profesionalismului și priceperii oamenilor din această industrie. Sunt oamenii care au acces la tehnologie, la informație, la finanțare, au acces la clienți care vin cu același gen de cerere ca și în țările dezvoltate. Ar trebui să ne ferim foarte tare să mai privim țări precum România și Bulgaria ca niște țări de la periferie. Nu mai reprezintă o realitate acest lucru.

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră pot să spun că nu sunt mari diferențe între țările din sud estul Europei sau Europa centrală. Există diferențe la nivel de industrie. De exemplu, între România și Bulgaria există o diferență din punctul de vedere al modului în care este construită piața. În Bulgaria există foarte puțini jucători mari care fac absolut orice fel de aplicații din zona imprimării. La noi este o piață mult mai mai specializată.

Între acestea două, care credeți că este modelul mai sustenabil în contextul economic actual?

Totul depinde de cât de multe joburi pot fi preluate din piață și de stadiul de dezvoltare al climatului economic general. Cu cât climatul economic este mai puți așezat, pare mai logic să fie mai sustenabil modelul în care poți oferi mai multe soluții clienților tăi, decât modelul specializării, dar, pe măsură ce contextul se transformă într-unul mai consistent și consolidat, modelul specializării devine o opțiune de luat în considerare.

 

Similar Posts:

• A vinde înseamnă astăzi a inspira
• Esko prezintă noi echipamente de finisare
• O implementare deșteaptă, armonizată cu niște costuri competitive, nu lasă loc de refuzuri
• Geko şi Mimaki, o prezenţă plină de optimism la Textil Technology Show
• PIM continuă investiţiile şi îşi rafinează capacităţile de finisare