482Executivii prinşi în corzile crizei economice s-au repezit să facă disponibilizări ori să restructureze cadrul de activitate, căutând să scape de balastul imediat. Deşi pot crea un interval de respiro, uşurând stresul mai degrabă la nivel psihologic, reducerile de costuri nu vor genera o creştere substanţială a veniturilor – singura capabilă să protejeze compania de declin. Investiţiile şi programele de dezvoltare prin accesul fondurilor europene este noua mantră promovată de consultanţi în sprijinul companiilor la ananghie.
Dincolo de frumoasele perspective ce promit să se deschidă în faţa norocoşilor care reuşesc să se înfrupte din preaplinul vistieriei europene, trebuie analizată realist probabilitatea de obţinere a acestui tip de finanţare. Deşi sunt recomandate din ce în ce mai apăsat de experţii în criză, fiind un fel de must have al anului în curs, accesările de fonduri europene reprezintă un proces complicat şi anevoios. Pentru obţinerea lor este nevoie de ceva mai mult decât completarea câtorva formulare şi depunerea acestora la un oficiu de unde să aştepţi, plin de speranţe, un răspuns. Precaritatea informaţiilor de popularizare a procedurilor ce trebuie urmate pentru a obţine undă verde la investiţii pe banii Europei şi superficialitatea cu care au fost poziţionate drept colacul de salvare pe timp de criză pot naşte aşteptări şi percepţii nerealiste în rândul publicului din sfera privată.
Prima etapă esenţială în procesul de atragere de fonduri nerambursabile este elaborarea unui proiect care să propună o afacere al cărei obiect de activitate să cadreze cu direcţiile de dezvoltare impuse de gestionarii preţioaselor resurse financiare. Prioritate în finanţare au propunerile de business cu aplicativitate în domeniul mediului, cele care îşi propun reconversia forţei de muncă sau cele care ţintesc investiţii în domeniul energiei verzi. Ca atare, fondurile nerambursabile nu sunt chiar pentru oricine, aşa că orientarea într-o direcţie greşită a planului de afaceri înseamnă o irosire garantată de timp, bani şi resurse emoţionale. Pe lângă plaja restrânsă a categoriilor de afaceri eligibile pentru susţinere financiară, chiar dacă se află în posesia unei idei cu potenţial, marea majoritate a managerilor locali nici măcar nu a văzut vreodată un plan de afaceri minuţios elaborat. Pentru aceştia, întocmirea unui proiect după standarde europene devine un demers aproape imposibil. De aceea, pentru cei ce pleacă pe acest drum şi-şi doresc rezultate palpabile, documentarea temeinică şi suportul consultanţilor specializaţi nu reprezintă măsuri opţionale.
Al doilea aspect descurajant în demersul atragerii de fonduri este durata procesului de evaluare. După efortul asiduu al întocmirii proiectului, goana după autorizaţii, avize şi alte aspecte birocratice epuizante, experienţa celor care au parcurs acest traseu arată că timpul de aşteptare a unui răspuns depăşeşte chiar şi o jumătate de an, fapt total descurajant pentru cei a căror rămânere în cărţi depinde în mod direct de concretizarea unei noi afaceri. Din păcate, după spusele reprezentanţilor oficiali, nu există criterii clare care să determine durata de evaluare a unui proiect, fiecare caz având particularităţi care necesită alocări variate de timp.
În 2008 întreprinzătorii privaţi români au depus cca 4400 de proiecte în scopul atragerii de fonduri europene nerambursabile. Dintre acestea, doar 7% au fost aprobate.
În fine, poate cea mai sensibilă problemă, eludată cu obstinaţie în discursurile celor ce propun sistematic alternativa fondurilor europene, este împrumutul bancar, aproape imposibil de obţinut în prezent. Or, se ştie că majoritatea proiectelor propun, conform impunerilor europene, o cofinanţare a viitoarei afaceri, acest aspect urmărind să demonstreze probitatea financiară şi stabilitatea solicitantului.
Cu alte cuvinte, fondurile nerambursabile sunt potrivite, la o adică, tot pentru cei potenţi financiar, neameninţaţi de umbra falimentului sau alte presiuni ingrate ale momentului.
Similar Posts:
- Colacul de salvare: fondurile europene
- Zero fonduri europene pentru tipăritorii și producătorii de ambalaje din România, în perioada 2014-2020
- Creşterea performanţei şi intrarea pe piață cu produse noi te diferențiază de concurență
- Un S.A.C. de idei la evenimentul de la Brașov
- Fondurile nerambursabile versus povara amortizării
0 comments
Share
Print