Default

Frecvenţa monitorizării

• Bookmarks: 13418


Monitorizarea continuă

Scenariul descris în numărul trecut al revistei diferă prin frecvenţa monitorizărilor făcute, sistemul QualiTronic inspectând practic fiecare coală tipărită. Măsurătorile densitometrice integrate efectuate cu KBA QualiTronic Color Control sau Professional diferă de sistemele oferite de competitori prin faptul că acestea din urmă necesită o secvenţă de coli tipărite necesare scanării unei scale complete de culoare. Aceste sisteme lucrează cu o anumită întârziere, ceea ce duce la imposibilitatea afişării rezultatelor scanate în timp real din cauză că ele nu se bazează pe o cameră video, ci pe mai multe capete de scanare alăturate.

În timp ce aceste sisteme pot măsura densităţi sau chiar valori CIELAB directe, ele constituindu-se în substitute pentru măsurătorile efectuate pe pupitrul de control (adică în afara maşinii de tipar), au dezavantajul expunerii la praf şi la alte surse de contaminare rapide. Acest lucru nu poate fi prevenit nici chiar prin montarea unor duze de aer comprimat în faţa lentilelor. Mai mult decât atât, setul de capete de scanare trebuie localizat cu precizie în dreptul deschizăturii din apărătoare unde ar trebui să fi e montat şi sistemul de monitorizare integrat, fapt care duce la obligarea operatorului de a alege între monitorizarea integrată şi măsurarea integrată. În schimb, cu sistemul KBA QualiTronic Professional operatorul le poate alege pe
amândouă simultan.

Testarea aleatorie

Sistemele offline şi online efectuează verificările la intervale aleatorii. Operatorul scoate la diferite intervale de timp câte o coală şi o aşează pe pupitrul de control pentru a începe măsurătoarea efectivă. Deşi numărul de coli potenţial rebutate este mare, un sistem ca acesta poate fi adecvat în cazul verifi cării stabilităţii tiparului deoarece fluctuaţiile de cerneluire la maşinile moderne au nevoie de tipărirea unui număr de coli până ce ele devin vizibile. Numai acolo unde densitatea sau toleranţa DeltaE este foarte strictă operatorul se poate confrunta cu problemele legate de timpul de răspuns necesar în urma verificării. În acest caz, măsurarea sau monitorizarea integrată este obligatorie.

Este mai bine să fie măsurat densitatea culorii sau culoarea?

Densitatea culorii
Deoarece densitatea culorii este o indicaţie indirectă despre grosimea filmului de cerneală este cea mai bună soluţie pentru controlul şi regularizarea cerneluirii în timpul tiparului. Acestea fiind spuse, dacă sunt folosite culori speciale este recomandată folosirea adiţională şi a altor procese de măsurare. Prin măsurătorile spectrale on-light measurement, densităţile solide ale filmului de cerneală sunt definite ca un logaritm comun negativ sau reflectanţă.

Un film normal de cerneală are mai mult de 3 μm grosime, ceea ce corespunde unei densităţi cuprinse între 2.0 şi 2.8. Reflectanţa este proporţia fluxului reflectat în raport cu fluxul incident, cum ar fi procentul luminii incidente care nu este absorbit de cerneală. Termenul de reflexie, care este adesea confundat cu cel de reflectanţă, în acest context indică doar dacă lumina este reflectată şi poate fi folosită la distingerea luminii directe de cea difuze. Acest fenomen este relevant deoarece un film lucios de cerneală încă umedă reflectă mai multă lumină decât unul mat şi rugos de cerneală uscată. Pentru a elimina diferenţele dintre densităţile măsurate în cazul cernelii umede sau uscate trebuie montate în dispozitivul de măsură filtre de polarizare.

Procentul de culoare sau valoarea rasterului
Densitatea poate fi folosită pentru a calcula alte caracteristici semnificative. De exemplu, densitatea rasterului reprezintă acea valoare a densităţii în care substratul este încă vizibil printre punctele de raster. Cu ajutorul formulei Murray-Davies este
posibilă calcularea procentului de culoare pornind de la densitatea fontei de culoare. El indică procentajul unei anumite arii care este acoperită de cerneală. Diferenţa dintre procentajul rasterului din imaginea tipărită şi cel rezultat din expunerea plăcii este defi nit ca dot gain. Rasterul tipărit pe o hârtie cu opacitate scăzută impiedică evadarea luminii care a penetrat structura fibroasă. Acest efect este cunoscut ca şi „capcana de lumină” care face culoarea să fie percepută în tonuri mai întunecate, putând fi calculată folosind factorul de corecţie Yule-Nielsen.

Captarea luminii face ca dot gain-ul să fie mai pronunţat în cazul rasterelor FM decât în cel al celor AM. Aşasar, rasterele FM sunt alegerea preferată pentru tipărirea pe hârtia de ziar deoarece dot gain-ul pronunţat are ca efect reducerea consumului de cerneală. Balansul de gri sau balansul culorii este combinaţia corectă a valorilor de raster pentru C, M şi Y pentru orice imagine dată. La controlul cerneluirii în timpul tiparului este posibilă stabilirea ca prioritară a măsurării balansului de gri în locul celei tradiţionale a fontelor de culoare deoarece răspunsul este mai sensibil. O singură măsurare a pătratului de gri din scala de culori alocat fi ecărei chei, poate înlocui citirea tradiţională a densităţilor de culoare în raport cu gradul de alb al hârtiei.

Oricum, sistemul de măsurare (de exemplu cu ajutorul unui cap de scanare spectrală) trebuie să poată face distincţia dintre o valoare prea redusă sau prea ridicată a unui gri obţinut din cele trei culori C, M şi Y şi dintre o umezire excedentară sau redusă. Totuşi, folosirea anumitelor tehnici de reducere a culorilor cum ar fi UCR sau GCR, nu înseamnă şi obligativitatea alegerii ca prioritară a măsurării balansului de gri. Alte caracteristici bazate pe densitate sunt contrastul relativ al tiparului (ca indicator al cerneluirii normale), linii fără contururi ferme datorită excesului de presiune sau al dublării tiparului, suprapunerea unor puncte de raster (în cazul depunerii secvenţiale a culorilor) care de multe ori solicită schimbarea secvenţei culorilor când sunt folosite culori speciale sau scale speciale.

Densitometrie

Densitometria clasică foloseste filtre RGB de bandă îngustă (complementar la CMY), iar pentru negru este folosit un fi ltru V de bandă largă a cărei curbă caracteristică corespunde curbei colorimetrice de luminozitate. Această tehnologie este de asemenea incorporată de KBA în DensiTronic/DensiTronic Professional. Totuşi, filtrele densitometrice îşi ating limitele când măsoară culori speciale a căror reflectanţă maximă este localizată într-un punct diferit al spectrumului faţă de culorile de proces. Deşi nu pot detecta densitatea reală relativ la canalul cel mai apropiat al filtrului, pot totuşi elimina fluctuaţiile de tipar. Ca o alternativă sau ca o completare, tipăritorul poate utiliza un sistem de măsurare spectrală care poate citi remisia spectrală completă a cernelii. Pornind de la aceasta este posibilă nu doar calcularea tuturor valorilor colorimetrice, ci şi densitatea spectrală folosind logaritmul curbei de remisie. Maximul curbei corespunde cu precizie densităţii măsurate a fontei de cerneală. Densitometrele care au un cap spectral de scanare în locul fi ltrelor RGB sunt numite Densitometre spectrale şi au înlocuit pe scară largă densitometrele de culoare şi spectrofotometrele, atât pentru dispozitivele de mână, cât şi pentru cele de scanare/măsurare fi xe.

Colorimetrie

Valorile densităţilor nu includ date despre coordonatele cromatice. Aşadar, în cazul tipăririi tonurilor critice ale unor culori sau al culorilor speciale este recomandat să fie măsurate coordonatele culorii. Aceasta poate fi făcută cu un dispozitiv colorimetric cum ar fi unul de măsurare spectrală. Colorimetria capturează numai factorul spectral de luminanţă – amprenta spectrală a cernelii, aşa cum este, din care pot fi calculate toate celalalte valori colorimetrice cum ar fi CIELAB. Spre deosebire de densitometrie, colorimetria nu implică fi ltre de polarizare: un filtru de suprimare a luciului nu va compensa diferenţele colorimetrice dintre filmul de cerneală ud sau uscat. Filmul de cerneală udă este mai întunecat şi mai saturat.

Acest lucru se refl ectă într-o valoare DeltaE mai ridicată. În ISO 12647, aferent producţiei tipografice, aceste diferenţe trebuie factorizate – conform analizei Fogra – primar în hârtie cretată mată sau hârtie necretată. Valorile colorimetrice sunt abstracte deoarece ele nu corespund unor valori actuale de proces. Totuşi, diferenţele măsurate spectral ale culorii exprimate în valori DeltaE pot fi interpretate ca aproximativ exacte şi pot fi interpretate ca recomandări uşor de înţeles pentru densităţile cernelii în maşina de tipar. Pentru sistemele spectrale de măsurare inline şi online pentru maşinile de tipar în coală şi pentru rotative acestea sunt făcute intern, în timp ce dispozitivele de măsurare manuale prin scanare, ce oferă aceste funcţii, sunt numai trei: Techkon’s SpectroDens, SpectroDrive (InkCheck) şi X-Rite’s SpectroEye (Best Match).

Similar Posts:

13 recommended
comments icon0 comments
0 notes
418 views
bookmark icon

Write a comment...