Default

Manroland aduce tehnologia din „Predator” pentru inspecţia tehnică a maşinilor de tipar

• Bookmarks: 3260


Pentru mulţi dintre tipografi, o inspecţie tehnică a maşinii de tipar este similară cu demontat piese, scule şi multă muncă. Am asistat de curând la o inspecţie a unei maşini de tipar efectuată de tehnicienii manroland pe baza unei tehnologii ce pare preluată din filmul „Predator”: termografia. Procedura nu implică demontarea vreunei piese, ba din contră, maşina de tipar trebuie să funcţioneze normal. Ce beneficii aduce acest nou serviciu veţi afla în articolul de mai jos ce redă şi o parte a interviului cu Dan Teodorescu, director general manroland România.

Pe o vreme numai bună de stat la gura sobei şi de băut vin fiert m-am urnit să dau curs invitaţiei manroland România de a asista la inspecţia maşinilor de tipar de la Sothis Print făcută cu ajutorul unui dispozitiv de diagnosticare termografică. Deşi mă aşteptam să-i găsesc pe cei doi tehnicieni de la Maroland cu ditamai aparatul, pe care mi-l imaginam un fel de tulumbă cu raze X, am fost surprins să văd un dispozitiv nu mai mare decât o cameră video. Crezând că nu au început încă inspecţia propriu-zisă şi că doar filmează maşina de tipar, l-am întrebat pe tehnicianul ceh de la manroland care opera dispozitivul, când încep. Răspunsul a fost că asta fac, inspectează diverse piese ale maşinii cu ajutorul camerei termografice…

Înainte de orice alte detalii legate de inspecţia termografică trebuie făcute câteva precizări. Scăderea vânzărilor de echipamente de tipar, înregistrate de altfel de toţi marii producători mondiali, nu a însemnat pentru manroland o diminuare a atenţiei pentru serviciile pe care le acordă clienţilor, ba din contră, a intensificat creşterea continuă a nivelului lor calitativ. Pe vreme de criză economică, aceste servicii pot ajuta tipografiile să-şi păstreze utilajele în stare bună de funcţionare, dar şi să scadă costurile de producţie.

Despre acest lucru, Dan Teodorescu a declarat: „manroland reuneşte sub conceptul de PrintValue patru componente, mai corect spus cele patru tipuri de servicii pe care ştim să le oferim pe lângă echipamentele de tipar, şi anume: PrintService – care înseamnă service şi piese de schimb, PrintCom – care înseamnă consumabile, PrintNet – care înseamnă conectarea la call-center-ul şi la reţeaua manroland şi PrintAdvice – care însemnă consulanţa în proiectare, dotarea şi operarea unei tipografii.”.

Cât de eficientă şi de relevantă este această nouă tehnologie termografică pentru inspecţia unei maşini de tipar, şi nu numai – ea putând fi folosită şi pentru alte echipamente de producţie, cum ar fi de exemplu o ghilotină, am aflat tot de la directorul general manroland România: „Termografia este o completare foarte eficientă a inspecţiei mecanice. Conceptul este simplu: în majoritatea cazurilor inspecţia clasică este făcută de tehnician când maşina este oprită, evaluarea fiind făcută punct cu punct, «la rece». Însă, în funcţionare tehnicianul nu poate avea acces la toate subansamblurile – mai ales dacă ne referim la circuitele electrice sau la angrenaje şi piese în mişcare. Termografia face exact acest lucru – permite verificarea maşinii când aceasta funcţionează şi este la parametrii de lucru 100%, cum s-ar spune «la cald». Toate lucrurile pe care altfel tehnicianul nu le putea vedea până acum sunt scoase la iveală. De exemplu, pot să văd o clemă slăbită la un contactor – n-am cum să ştiu că acea clemă s-a slăbit decât când o văd că s-a încins şi îmi dau seama că este un contact imperfect acolo. Dacă nu remediez lucrul acesta în timp util este posibil că la un moment dat la acel contactor să se producă un scurtcircuit sau o altă problemă.

Dispozitivul termografic nu scapă „cu vederea” nici piesele mecanice şi nici subansamblele electrice. Construit pe baza tehnologiei de percepţie a spectrului de radiaţii infraroşii, camera termografică vizualizează obiectele pe baza diferenţei de temperaturi, de la cald la rece. Aparatul este destinat inspecţiei ambelor sisteme, atât a celor mecanice, cât şi a celor electrice. De exemplu, am identificat la o maşină o problemă la lanţul de la eliminare care freca pe ghidaj şi ajunsese la peste 100°C. Nu îţi poţi da seama de problemă vizual. Trebuie în prealabil să opreşti maşina şi până te apuci să demontezi ar trebui să fii norocos ca lanţul să rămână la fel de încins când ajungi la el.

Camera termografică a pus în evidenţă imediat acest lucru, permiţându-i tehnicianului să vadă că o piesă are o problemă destul de serioasă având în funcţionare o cu totul altă temperatură decât cea normală. Problema se datora faptului că o mică conductă care asigura gresarea cu vasilină a lanţului era înfundată… Un fleac ână la urmă, cauzat probabil de impurităţi care se întăriseră şi obturau ţeava. În final, consecinţa ar fi fost defectarea sistemului de eliminare. „Nu este o avere să schimbi lanţul sau ghidajul, dar dacă acest lucru se întâmplă atunci când ai de predat o lucrare, chiar ai o problemă… Chiar dacă aducem piesele în 24 de ore, până le schimbăm şi repornim maşina deja pierdem o zi şi jumătate. Nu ştiu cum se face dar aceste probleme se întâmplă întotdeauna când ai mai mult de lucru”, a mai declarat directorul manroland România.

Se poate spune că toate sunt bune şi frumoase din punct de vedere al producătorilor

de echipamente de tipar. Este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă însă după această inspecţie şi, aşa cum este normal, fiecare patron de tipografie este curios să ştie care este consecinţa.

Tot Dan Teodorescu a fost cel care ne-a dat următoarele explicaţii: „Toate rapoartele realizate pe baza inspecţiei termografice sunt arhivate într-un dosar care există în dublu exemplar, unul la noi şi unul la client. Dacă tipografia face măcar odată pe an o inspecţie termografică, în câţiva ani vom aduna o adevărată istorie a maşinii. Şi, cu ajutorul acestor rapoarte, clientul poate să descopere, de exemplu, lucruri precum faptul că i s-a încălzit un compresor la maşină anul trecut, a mai remediat ceva la el şi iarăşi s-a încălzit, şi multe alte lucruri de acest gen…

În momentul în care ai o istorie a evenimentelor poţi aborda altfel maşina ştiind exact ce se întâmplă cu ea.

Criză sau nu, costul acestei operaţiuni de service este un factor important pentru clientul care alege să facă o inspecţie termografică.

Evident, toate lucrurile acestea au costuri, însă în niciun caz ele nu sunt exorbitante. Pe de altă parte, inspecţia termografică poate salva costuri mult mai mari. Văzută în ansamblu nu este o operaţiune scumpă. Pe de o parte pentru că orice modul electronic pe care rişti să ţi-l «prăjeşti» din cauza unui defect pe care n-ai reuşit să-l identifici pentru că nu ai avut cum, este mai scump decât toată inspecţia… Dacă ai reuşit să-ţi salvezi un modul electronic într-un an de zile, ţi-ai scos banii pe inspecţie. Să ne gândim doar la cât costă o suflantă sau un compresor de la maşină”, ne-a mai declarat directorul general manroland România.

Un alt lucru despre care trebuie să aflăm este legat de timpul cât durează acest tip de inspecţie termografică. Lucru despre care tot Dan Teodorescu ne-a dat mai multe detalii declarând că: „O inspecţie termografică poate dura între o oră şi cinci ore – depinde de complexitate sau de problemele pe care tehnicianul le găseşte la maşină. Dacă tehnicianul găseşte «puncte roşi» pe maşină, trebuie să le aprofundeze pentru a găsi exact sursa lor. În funcţie de numărul problemelor şi de gravitatea lor poţi să petreci mai mult sau mai puţin timp la diagnosticare. Depinde şi de gradul în care maşina este întreţinută sau dacă este mai veche ori mai nouă.”.

Principiul de funcţionare al dispozitivului termografic

Camera termografică capturează două imagini în acelaşi timp: o imagine în infraroşu şi una video. În raportul tehnic întocmit după inspecţie, acolo unde există probleme, se inserează câte două imagini – cea fotografică în care se vede exact care este piesa cu probleme şi cea în infraroşu care evidenţiază gravitatea problemei – şi se fac comentariile şi recomandările de rigoare. În funcţie de culoarea din imaginea infraroşu este analizată temperatura unei piese şi implicit nivelul de „sănătate” al acesteia. Dacă pentru o piesă, temperatura normală trebuie să fie de 40°C şi este diagnosticată la 60°C, iar temperatura maximă admisă pentru ea este de 55°C, acest lucru este trecut în categoria de probleme identificate, clientul fiind atenţionat de manroland în raportul post-inspecţie. Acest raport nu conţine doar poze, ci şi cauzele posibile şi soluţiile de remediere.

Similar Posts:

3 recommended
comments icon0 comments
0 notes
260 views
bookmark icon

Write a comment...