Analiza

Externalizarea serviciilor, o necesitate în peisajul publicitar

2011/07/19 at 11:29 am Print Romania2011/07/19 • Bookmarks: 2 • Comments: 1338

Outsourcing-ul a devenit o soluție apelată constant de producătorii care întâmpină dificultăți în a duce la capăt un proiect. Unele companii sunt reticente când vine vorba să împartă recunoașterea și onorariul pentru un proiect și caută să evite pe cât posibil acest scenariu. Pentru altele, externalizarea unor lucrări este o soluție firească atunci când împrejurările o impun. Iar parteneriatele cu firme terțe se sprijină pe aceleași principii de consecvență și încredere care definesc relațiile dintre producători și clienții lor stabili.

Sunt situații în care un producător nu poate respecta intervalul dorit de client pentru finalizarea unui proiect, din diverse motive. Fie pentru că lucrarea este prea amplă pentru a permite companiei să se încadreze în termenul convenit, fie pentru că presupune folosirea unor tehnologii care nu se regăsesc în infrastructura firmei sau pentru că se suprapune cu alte proiecte derulate de producător.

Se poate întâmpla ca unei companii să îi lipsească un echipament indispensabil pentru executarea anumitor secțiuni dintr-un proiect. Iar atât timp cât firma nu s-a specializat în acordarea unor servicii care să impună folosirea utilajului respectiv și nici nu are planuri de dezvoltare, achiziționarea acestuia poate fi considerată o cheltuială inutilă. În aceste împrejurări, subcontractarea serviciilor unei companii care îl are în dotare este o alternativă economică.

“Pentru o companie care nu primește, în mod constant, comenzi care să implice un anume echipament, este mai rentabil să externalizeze decât să îl cumpere”, susține Liviu Rogojinaru, președintele APIIP și directorul general al Eurocosimo. De regulă, Eurocosimo externalizează către alte firme lucrări de printing sau de montaj. Cristian Aramă, directorul general al Good Sign, spune că firma sa are parteneriate cu terți atât pentru accelerarea proceselor de producție, cât și pentru acoperirea unor servicii auxiliare producției propriu-zise. Colaborările vizează amenajarea centrelor comerciale, a show-room-urilor, precum și montajul elementelor de semnalistică în spațiul outdoor, în cadrul proiectelor cu acoperire națională.

Mai este cazul proiectelor cu un nivel ridicat de complexitate, corelat cu un termen-limită foarte apropiat, care nu poate fi onorat de personalul de producție al unei companii. O altă variantă de outsourcing este atunci când o companie obține un proiect care trebuie executat în alt oraș. Dacă s-ar deplasa la fața locului pentru efectuarea lucrărilor, cheltuielile ar risca să devanseze onorariul acordat de client. Într-o astfel de situație, mulți preferă să externalizeze lucrările către o companie locală și de încredere.

Pe de altă parte, Cristian Aramă afirmă că Good Sign apelează la colaboratorii săi zonali de cele mai multe ori pentru implementarea produselor finite. Directorul general al companiei adaugă însă că, în funcție de complexitatea lucrărilor, “putem dezvolta și relațiile de producție”.

“Cel mai semnificativ aspect al externalizării serviciilor către terți este crearea și dezvoltarea unei rețele de colaboratori zonali în toată țara”, Cristian Aramă, directorul general al Good Sign

Un fenomen cu multe variabile

Termenii parteneriatelor dintre companiile care externalizează și terți sunt variabili și greu de adus la un numitor comun. Volumul de lucrări sau servicii externalizate către o altă firmă depinde de complexitatea proiectului și de termenul de execuție, spune Liviu Rogojinaru.

“E foarte relativ, nu se pot face generalizări. Procentul poate varia între 5 și 100%.” Ponderea lucrărilor preluate și nivelul lor de dificultate determină, de asemenea, procentul pe care îl primește un partener terț din valoarea comenzii. Cum Good Sign, de pildă, realizează cea mai mare parte a lucrărilor din resurse proprii, iar procesele externalizate sunt în proporții mici, onorariul partenerului este pe măsură.

De cealaltă parte a spectrului, sumele pe care le primește Uky, firmă solicitată ocazional în ipostaza de terț, pentru serviciile acordate depind de aceleași variabile. Gabriela Răducanu, coordonator media în cadrul companiei, spune că procentul primit pentru aportul firmei la proiecte de anvergură se situează undeva între 5 și 10%. Iar în cazul proiectelor mai mici, dar complexe, pentru care i se cere un volum mai ridicat de lucrări, compania are chiar posibilitatea de a pretinde un procent mai mare. Același lucru este valabil și dacă un anume proiect are părți dificil de materializat, care impun o muncă laborioasă, iar firma este singura care a acceptat să le execute.

Scenarii de plată în parteneriatele cu firme terțe

Modalitatea și termenele de plată în cadrul acestor parteneriate sunt, la rândul lor, aspecte care merită chestionate. Cum sunt stabiliți termenii colaborărilor, cum este onorată plata către terți și în ce măsură este influențată de comportamentul de plată al clientului? “Aspectele acestea diferă de la un contract la altul sau de la un partener la altul, după condițiile stabilite de comun acord”, explică directorul general al Good Sign.

Fiind ultima verigă a acestui circuit, prinde contur, inevitabil, ipoteza că subcontractorii ar fi mai expuși la factorii relativi. Dacă, de exemplu, clientul depășește data scadentă, în ce măsură îi afectează această problemă pe partenerii terți? Cristian Aramă afirmă că Good Sign își asumă, de cele mai multe ori, plata către parteneri, precum și costurile de producție și implementare a proiectelor.

“Plata către compania terță se efectuează independent de comportamentul de plată al clientului”, Cristian Aramă – Good Sign

Din perspectiva lui Liviu Rogojinaru, plata către colaboratori se acordă în funcție de data la care producătorul original încasează onorariul de la client, adică undeva între “60 și 120 de zile de la predarea proiectului, deseori chiar mai mult”.

Deși outsourcing-ul este o practică împământenită, unii producători nu doresc ca beneficiarii să afle că au împărțit munca pentru un proiect cu alte companii din breaslă. Gabriela Răducanu afirmă că sunt firme care preferă ca parteneriatul cu Uky să rămână confidențial, iar atunci termenii contractuali sunt negociați între cele două companii. Atunci când nu există astfel de impuneri, firma facturează direct către client.

Conform declarațiilor Gabrielei Răducanu, proiectele pentru care Uky este solicitată ca terț producător au un aport de maximum 10% la cifra de afaceri a companiei.