Analiza

Industria publicitara romaneasca, impinsa de la spate de Comisia Europeana

• Bookmarks: 6 • Comments: 171


fonduri europene publicitateStatisticile nu fac decât să prezinte o realitate, dar nu o schimbă. Presați de apartenența la Uniunea Europeană și de proceduri care nu lasă urmă de intepretări, autoritățile române au început să inițieze un dialog cu reprezentanții industriilor creative din țară. La `nceputul verii, Ministerul Economiei a convocat o întâlnire cu reprezentanții tuturor industriilor creative din România pentru a discuta problemele fiecărei industrii și a găsi soluții pentru acestea.

Participanții la întrunire au fost: Federația Patronatelor Industriilor Creative din Romania, APIIP, ATT, RO TEXTIL CONCEPT – cluster pe zona Muntenia al industriilor textile, Arhitect Ghildus Alexandru, Institutul National de Textile si Pielarie, Colegiul Tehnic Media și reprezentanți ai Ministerul Culturii. Discuțiile au gravitat în jurul unui document oficial al Comisiei Europene: Comunicarea nr. 537/2012 a Comisiei Europene, referitoare la strategia de reindustrializare a Europei în exercițiul 2014 -2020, bazată pe inovare și competitivitate. În perioada urmatoare, ca urmare a reorganizării politico – administrative a României, va crește rolul Agențiilor de Dezvoltare Regionala (ADR), care vor avea obligația de a identifica “clustere” și de a crea programe de susținere ale acestora.

Conform teoriilor lui Michael Porter, profesor la Harvard Business School și specialist în domeniul managementului strategic și competitivității companiilor, regiunilor si statelor, clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, maşini şi servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În sfârşit, unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum universităţi, agenţii de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate – ce asigură instruire specializată, educaţie, informaţie, cercetare şi suport tehnic. Definiţia clusterului este întâlnită şi în legislaţia din România (HG 918:2006 – Programul “Impact”), conform căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi /sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici.

Întâlnirea din primăvara acestui an a pus în discuție faptul că, în exercițiul financiar 2014 – 2020 se vor acorda fonduri pe activități din domeniul design-ului și al activităților conexe acestuia, ce vor putea fi accesate de catre structuri de tipul clusterelor.

S-a pus accentul pe ideea de unificare a companiilor mici și mijlocii în diverse structuri (asociații, patronate, clustere, etc) pentru a fi eligibili în accesarea fondurilor care vor fi disponibile. Abordarea acestei chestiuni nu creează perspective prea optimiste. Sloganul de tipul “Hai să ne unim ca să luăm niște bani” va lăsa în urmă frustrări pentru cei mai mulți dintre antreprenorii IMM-urilor din publicitate și va arunca în derizoriu conceptul de inovație pe care se bazează noua strategie de dezvoltare gândită în laboratoarele Comisiei Europene. În ultimii trei ani, în România s-au înființat 31 de clustere, marea majoritate în domeniul agriculturii, turismului sau industriilor de prelucrare a textilelor. În domeniul industriilor creative, în urmă cu doi ani s-a înființat Federația Patronatelor din Industriile Creative, primul demers de asociere care aduce în discuție conceptul de industrii creative. FPIC este unul din inițiatorii studiului referitor la impactul industriilor creative asupra economiei naționale. Lista specializărilor care formează industriile creative este departe de a fi închisă, până acum fiind identificate 12 domenii de activitate, printre care se numără: editarea cărților, arhitectură, industria textilă, producția și dezvoltarea de software, design, artele spectacolului și media.

lavinia“Ni s-a propus sa venim cu sugestii pentru a crea o axă de finanțare pe domeniul nostru de activitate. Nu știu câte șanse reale de reușită am avea, dar cred că ar fi bine să discutăm cu membrii și să vedem dacă există interes în acest sens,” a declarat Lavinia Pop, membru în consiliul director al APIIP.

Participarea reprezentanților APIIP și ATT la acest eveniment poate fi un eveniment de bun augur în existența acestora, dar și pentru companiile pe care le reprezintă. Cu încredere erodată în timp și cu un grad redus de reprezentativitate în rândul industriei, asociațiile care reprezintă interesele tipografiilor și ale firmelor de producție publicitară se află în fața unui moment care poate însemna revigorarea conceptului de asociație în acest domeniu. Formula de asociere pe care o presupune cluster-ul, așa cum este el definit de Michael Porter și cum este prevăzut de procedurile europene actuale este mult mai apropiată de realitatea din piața românească. Odată trecut impasul reprezentativității, generat de numărul scăzut de membri al asociațiilor, acestea se pot concentra pe generarea unor conexiuni între cele trei părți componente ale unui cluster: întreprinderile care reprezintă latura economică a clusterului, universităţile şi institutele de cercetare, care reprezintă furnizorii de soluţii inovatoare, aplicabile nevoilor reale ale întreprinderilor din cluster și autorităţilor publice locale sau regionale.

 Exercițiul bugetar viitor se întinde pe șapte ani, iar noua strategie de dezvoltare pe care se bazează Uniunea Europeană este axată și pe sectorul industriilor creative. Este adevărat că ponderea cea mai mare a banilor alocați se va duce către media și aplicații software, domenii care asigură în acest moment cele mai mari aporturi la PIB din rândul industriilor creative, dar de acest moment pot beneficia și antreprenorii din producția publictară sau din sectorul poligrafic, aflați în căutarea unei viziuni proaspete pentru propriul business.

Similar Posts:

6 recommended
comments icon1 comment
1 notes
71 views
bookmark icon

0 thoughts on “Industria publicitara romaneasca, impinsa de la spate de Comisia Europeana

    Write a comment...