Interviu

Virusul ne va face să ne trezim într-o altă lume. Schimbarea va fi la fel de brutală ca cea din 1990

• Bookmarks: 6527


Liviu Rogojinaru are o experiență de peste 25 de ani în producția publicitară, a fost președinte al APIIP și a condus Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, iar începând cu luna ianuarie a acestui an este secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri. Din această poziție a oferit câteva răspunsuri la chestiuni legate de momentul actual și la impactul pe care recesiunea îl va avea asupra furnizorilor de servicii de imprimare și a companiilor de producție publicitară.

Momentul actual este unul în care pandemia este aproape de punctul maxim, cel puțin pentru țările din Europa de Vest, iar măsurile de preîntâmpinare a efectelor economice au fost deja anunțate de către guvernele țărilor afectate. Guvernul României a anunțat preluarea plății șomajului tehnic și amânarea ratelor pentru persoanele fizice și juridice. Sunt suficiente aceste măsuri? În opinia dvs, care ar fi alte măsuri care ar trebui luate?
Sunt cele mai importante măsuri care puteau fi luate. Bineînțeles că se poate spune că nu sunt suficiente. Ne putem pronunța numai după ce va fi trecut toată această criză. Sunt multe măsuri care se impun, dar problema este pe care și le permite România. Toată lumea arată spre Germania care a deblocat 880 de miliarde de euro, dar România nu este Germania. Guvernul României face tot ceea ce poate pentru ca populația să poată trece peste acest moment foarte dificil. Peisajul de ansamblu se schimbă de la oră la oră. Ce este valabil acum nu mai este valabil mâine, iar acest lucru îngreunează situația foarte mult. Mai sunt mulți pași de făcut, vrem să îi facem, știm să îi facem și, ceea ce este mai important, vrem să îi facem cât mai repede.

Cum comentați măsura Uniunii Europene de a suspenda articolul care prevede limitarea deficitului bugetar la 3%, pe perioada acestei pandemii?
Este o măsură extraordinar de binevenit și ne demonstrează faptul că UE a înțeles foarte bine care este dimensiunea și amploarea impactului acestei crize. Este o măsură care ajută statele membre să depășească acest moment.

Legat de sprijinul statelor, sumele vehiculate sunt exorbitante: Statele Unite anunță un program de 6000 de miliarde de dolari, Germania de 500 de miliarde numai pentru IMM, Uniunea Europeană la fel. Credeți că totul se rezumă la banii pe care statele le vor injecta în economie?
Nu, fără îndoială că nu totul se rezumă la bani, ci și la modul în care vom fi capabili să înțelegem ceea ce se întâmplă în jurul nostru și la modul cum fiecare om se raportează la acest fenomen. Cu cât perioada va fi mai lungă, cu atât presiunea va fi mai mare și este foarte important să rămânem întregi la minte.

La nivelul ministerelor de resort există o echipă care să evalueze impactul asupra IMM-urilor? S-au elaborat modele care să simuleze impactul acestei crize?
Sigur că da, echipa este foarte bună, bine sudată, formată din oameni care au experiență îndelungată în aparatul de stat, dar și din cei care provin din mediul privat. Ne consultăm și stăm de vorbă ori de câte ori este nevoie, adică zilnic. Sunt elaborate modele, dar, așa cum spuneam, datele se schimbă de la o zi la alta, iar această muncă devine foarte dificilă.

În ce măsură asociațiile patronale pot să devină un factor care să ajute oficialitățile în elaborarea unor măsuri optime pentru mediul de afaceri?
Rolul lor este foarte important mai ales în aceste momente. Ele sunt sonda de testare a realității. În primul rând rolul lor este acela de a culege datele cât mai corect de la membri acestora și să informeze corect. Dacă vom avea o informare corectă, vom putea să luăm decizii cât mai în folosul oamenilor. Dacă noi vom lua decizii pe baza unor date care nu sunt conforme cu realitatea din piață, atunci este posibil ca aceste decizii să nu aibă rezultatul scontat.

În opinia dvs, către cine ar trebui să se orienteze mai întâi statul: către protecția companiilor sau către protecția oamenilor?
Fără îndoială că în primul rând către protecția oamenilor. Aceștia sunt cea mai importantă avuție a unei țări. Companiile vin pe locul doi. Ele sunt formate din oameni, de aceea trebuie ajutați în primul rând oamenii, și mai ales cei care sunt la limita supraviețuirii.

Angajații din sectorul privat par mai expuși decât cei din aparatul bugetar. Credeți că acest aspect va genera fracturi la nivelul societății? Cum evaluați viitorul din această perspectivă?
Aș spune că aceste fracturi existau deja în societate. Diferențele pot să se adâncească, dar cred că un astfel de moment ar putea fi folosit pentru a face un pod între cele două falii, iar acest lucru este valabil pentru toate faliile care au fragmentat societatea românească.

BCR și-a reevaluat previziunile pentru România pentru acest an, de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% cu un deficit bugetar de 7%. Cum credeți că sunt aceste previziuni: exagerate sau realiste?
Cred că sunt foarte aproape de realitate, dar, cu riscul de a mă repeta, realitatea se schimbă de la o zi la alta, deci nu este chiar un moment propice pentru predicții. Cert este că economia se înfrânează și ceea ce trebuie să facem noi este să preîntâmpinăm oprirea acesteia, căci va fi infinit mai greu să o pornim din nou.

Cât de benefic este pentru un antreprenor în acest moment să țină cont de aceste previziuni cum este cea de mai sus? Sunt ele “virusate” de interese ale celor care le emit sau exprimă o teamă exagerată?
Este foarte important să țină cont de aceste previziuni, chiar și cei care conduc afaceri mici, de familie. Pentru că economia cade toată, nu se apleacă doar anumite ramuri ale acesteia. Nu este afectată doar o parte din economie, ci toată economia în întregul ei. De aceea este bine ca toți să fie conștienți de această cădere și, da probabil că este adevărat, cele mai multe studii arată că aceste contracții vor fi între 5 și 8%.

Sunteți un om de afaceri care a evoluat în domeniul producției publicitare. Aparent, o parte dintre companiile din acest domeniu au avut de profitat în această perioadă prin creșterea solicitării de elemente de semnalistică de atenționare a populației. (ex: pereți despărțitori din plexiglas pentru bănci, casele supermaketurilor, panouri de avertizare stradale, stickere, etc). Credeți că poate fi privită această criză ca o oportunitate? dacă da, de ce depinde o astfel de abordare?
Da, este adevărat. Nu de puține ori s-a spus că momentele de criză sunt cele mai bune oportunități. Există o vorbă românească care spune că în tot răul este și un bine. Nu este cel mai mare vis al unei companii de producție publicitară să facă măști, dar așa reușește să treacă peste acest moment și, poate mai important, reușește să fie de folos societății într-un moment foarte delicat. De exemplu, industria de textile s-a adaptat mult mai greu decât companiile din domeniul producției publicitare. Eu sunt mândru de companiile din domeniu că au reușit să răspundă atât de repede la aceste provocări, iar acest lucru este datorat calității oamenilor din acest domeniu. În industria publicitară au venit oameni care au avut viziune, curaj, puțin nebuni aș putea spune, iar asta ne ajută foarte mult ca să mergem înainte.

Care gen de companii din domeniul tipografic și al producției publicitare credeți că va fi afectat mai tare: producătorii sau distribuitorii de materiale și echipamente? Cum explicați acest lucru?
Distribuitorii și producătorii sunt entități legate organic. Nu cred că una poate avea de suferit în vreme ce alta să treacă neafectată de criză, atât timp cât unii sunt clienții celorlalți. Sigur, este posibil ca o parte dintre producători să vireze activitate către alte domenii de activitate, cum ar fi producția de ambalaje, acolo unde este posibil, și în felul acesta raportul dintre distribuitori și producători să se dezechilibreze, dar cert este că ambele categorii vor fi la fel de afectate. Depinde de fiecare în parte cum își pregătesc momentul și de felul în care colaborează cât de mici vor fi pagubele.

Lumea publicității, din care fac parte atât tipografiile, cât și firmele de producție publicitară era oricum într-o schimbare. Virusul ne va face să ne trezim într-o altă lume mult mai repede. Aș compara momentul de acum cu diferența dintre 1989 și 1990. Schimbarea va fi la fel de brutală.

Care sunt, în opinia dvs, costurile care atârnă cel mai greu în această perioadă pentru un antreprenor?
Riscul cel mai mare este acela de a-și pierde afacerea și mă refer aici la întreprinderile mici, care multe dintre ele sunt afaceri de familie. Va fi foarte greu să dai o rudă afară și pe urmă să te întâlnești cu ea la o sărbătoare în familie și să-i spui, hai să trăiești vere. Afacerile mici sunt cele mai expuse, dar asta nu este neapărat o regulă. Impactul va fi însemnat pentru orice tip de companie.

Către ce ar trebui să se orienteze în primul rând un antreprenor în aceste momente: către reducerea costurilor sau către conservarea veniturilor?
În primul rând către salvarea angajaților, pentru că aceștia sunt cea mai important resursă a companiei. Să nu uităm că, până mai ieri, aproape orice antreprenor se plângea de lipsa forței de muncă. Revenind la măsurile specificate în întrebare eu cred că prioritară este conservarea veniturilor. Problema este că efortul și resursele investite pentru obținerea acestui rezultat sunt mult mai mari decât cele necesare pentru reducerea costurilor. Ca de fiecare dată, soluția optimă va presupune un mix din cele două categorii de măsuri.

Ce mesaj aveți pentru antreprenorii români în acest moment?
În primul rând le doresc multă sănătate și îmi doresc să trecem cu toții cât mai repede peste acest moment. Să își păstreze afacerile, să rămână în picioare și să ne revedem cu toții după această perioadă.

Similar Posts:

6 recommended
comments icon0 comments
0 notes
527 views
bookmark icon

Write a comment...