Interviu

Marius Codârlă: Estimez la 1000 numarul companiilor din serigrafie

2009/03/03 at 8:00 am Print Romania2009/03/03 • Bookmarks: 21 • Comments: 1776

Se poate spune că Marius Codârlă, preşedintele asociaţiei de serigrafie şi tampografie din România, este un om cu iniţiativă. Din 1992, când a luat primul contact cu serigrafia, a format asociaţia română de serigrafie şi tampografie, a editat un manual de serigrafie, a intrat în comunitatea FESPA şi se luptă pentru comunicarea domeniului serigrafic în mediul de business local.

Sunteţi preşedintele ARSIT&D. Când a apărut această asociaţie şi la iniţiativa cui? Când a intrat ARSIT&D în comunitatea FESPA?
În 1996, la iniţiativa unui grup de firme şi persoane implicate in imprimarea serigrafică şi tampografică, din zona Banatului. În anul 1997, după ce numărul membrilor asociaţiei s-a mărit şi a îndeplinit condiţia de reprezentativitate naţională, ARSIT a depus cerere de aderare şi a devenit membru FESPA.

Câte companii sunt înscrise în asociaţie? Aveţi date care să estimeze numărul total al firmelor specializate în serigrafie&tampografie din România?
Numărul de companii înscrise în asociaţie a fluctuat în decursul timpului, în prezent fiind 18, dar avem o bază de date de corespondenţă de aproape 300 de companii. Ţinând pasul cu evoluţia tehnologiei, asociaţia, ca şi organizaţia FESPA, s-a apropiat şi de companiile specializate în print digital, pe parcurs adăugându-se în denumire cuvântul „digital”. Estimăm, la aproximativ 1000, numărul companiilor care activează în domeniul serigrafiei, tampografiei şi imprimării digitale.

Există realizări semnificative ale asociaţiei, demersuri punctuale care să fi schimbat dinamica pieţei pe care o reprezintă?
La data înfiinţării asociaţiei, meseria de serigraf nu era inclusă în nomenclatorul de meserii, tehnica nu era cunoscută şi nici prea răspândită, nu erau cunoscute posibilităţile şi aria de aplicaţii, ca să nu mai vorbim de informaţii tehnice sau posibilităţi de instruire – acestea fiind, de fapt, şi principalele obiective ale asociaţiei. Astăzi, în nomenclatorul de meserii, figurează „imprimator serigraf”, tehnica este mult mai răspândită, consumatorii de print îi recunosc posibilităţile şi limitele, târgurile şi expoziţiile cu tematică poligrafică au secţiuni specializate de serigrafie, iar informaţiile tehnice de specialitate au devenit accesibile prin publicaţiile editate de FESPA, prin traducerea şi editarea în limba română a unui manual de serigrafie, a unui ghid de bune practici privind protecţia mediului, a unui dicţionar de termeni, prin articole apărute în reviste de specialitate.

Ce loc ocupă domeniile serigrafiei şi tampografiei în preferinţele celor care aleg să înceapă o afacere în producţia publicitară?

Aparent, o afacere în domeniul serigrafiei sau tampografiei se poate demara fără mari investiţii iniţiale, existând utilaje simple cu acţionare manuală, de aceea a şi atras o mulţime de întreprinzători.

Pe măsură ce afacerea se dezvoltă şi cerinţele de calitate cresc, acest gen de afacere, a carei succes depinde de multe variabile, necesită o dotare tot mai complexă pe care unii o realizează, iar alţii nu. Într-adevăr, odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale, au apărut firme care oferă servicii combinate de print digital şi serigrafie sau tampografie.

Când şi în ce împrejurări aţi avut primul contact cu domeniu?
Sunt unul din miile de ingineri pe care i-a dat ţara înainte de 1989. Primul contact cu serigrafia a fost întâmplător, prin vizitarea unei companii din străinătate în 1992. După aproape doi ani de activitate, în condiţii de pionierat în serigrafie, în 1993 am vizitat o expoziţie MiniFESPA la Budapesta, unde am avut primul contact cu organizaţia europeană şi am văzut adevărata dimensiune a acestei industrii în ţările dezvoltate.

ARSIT&D este membru cu drepturi depline FESPA. Ce înseamnă, de fapt, acest statut?
Beneficiile membrilor asociaţiilor naţionale, ca urmare a apartenenţei la FESPA, sunt legate de o mai bună informare, de posibilitatea de a învăţa din experienţa altora, de oportunităţi de afaceri. Membrii au acces la: studii de piaţă, publicaţii din domeniu, conferinţe, seminarii, expoziţii, informaţii tehnice de ultimă oră, informaţii privind reglementările europene privind protecţia mediului. Unele informaţii sau evenimente sunt exclusiv destinate membrilor, iar în alte situaţii membrii beneficiază de gratuitate sau reduceri importante.

Cum întreţineţi comunicarea cu FESPA?
Modul de comunicare de bază este cel electronic, dar există şi întâlniri anuale ale reprezentanţilor asociaţiilor naţionale. De curând, FESPA a elaborat un Cod de Conduită pentru asociaţiile membre, un sistem de reguli profesionale şi etice. Au existat momente când board-ul Fespa a recomandat asociaţiilor naţionale să adopte o anumită conduită în raport cu acţiuni ale unor organizaţii concurente.

Cum este perceput brand-ul FESPA în România? Nu este identificat mai degrabă cu un târg?

Dat fiind faptul că promovarea brandului FESPA era mai intensă în preajma expoziţiilor organizate de aceasta, nu numai în România, ci în majoritatea ţărilor europene, FESPA era identificată mai degrabă cu un organizator de evenimente.

De aceea, actuala echipă de conducere a FESPA are ca obiectiv promovarea brandului ca o comunitate globală a celor implicaţi în “imaging”, cu activităţi permanente în serviciul membrilor săi printr-un website interactiv, newslettere, broşuri, conferinţe, forumuri. Toamna trecută a fost lansat noul logo al organizaţiei.

Aţi iniţiat de curând o comunicare electronică, prin care invitaţi companiile de print din România să se înscrie la cea de-a treia ediţie a Competiţiei de Print Digital organizată de FESPA cu sprijinul HP. Ce feedback aveţi până în prezent?
Vreau să evidenţiez că, la ediţia precedentă a acestui concurs, la Geneva 2008, o companie românească – Aztec Inflatables – a obţinut o menţiune la categoria outdoor. Îmi doresc ca rezultatele acestei comunicari să se regasească printr-o participare mai mare la această ediţie, care poate aduce câştigătorilor notorietate şi mari oportunităţi de afaceri.