1067Nu trebuie să ne mire că ceea ce acum un an părea o economie „care duduie”, aşa cum ni se spunea de la pupitrul de control al guvernului, astăzi exhibează goliciunea vulgară a unei dudui rahitice şi bolnave. Înrudită sau nu cu criza mondială, criza economică românească încă nu şi-a etalat adevărata faţă. Într-un astfel de context în care, după ce că vânzările au scăzut cu aproape 30%, nici măcar nu reuşim să încasăm, ne-am apucat să scriem.
Nu suntem nici analişti nici academicieni, nu avem nici măcar pretenţia că suntem specialişti, pur şi simplu vom încerca să scriem cum ne pricepem mai bine despre ceea ce facem zilnic. O să scriem despre cerneală, plăci de tipar, filme şi alte consumabile – despre cum credem că trebuie folosite mai bine. Şi, din acest punct de vedere, Print Magazin ajunge la toţi cei care şi-au dedicat viaţa de zi cu zi tiparului – fie că este offset, flexo, rotogravură sau serigrafie.
Ideea este nu să arătăm că există tipar în România, deoarece tiparul există de foarte multă vreme şi, mai mult, este reprezentat de cele mai noi tehnologii şi utilaje. Dorim să vorbim despre experienţe profesionale şi studii de caz reale care să-i ajute pe tipografi să evite problemele de care s-au lovit ceilalţi.
Însă, cel mai important aspect pe care vrem să-l evidenţiem în aceste articole este faptul că cele mai multe probleme tehnice pe care le întâlnim în tipografii le rezolvăm bazându-ne pe sprijinul celor care tipăresc. Şi, pentru a încheia partea „de vrăjit”, mai spunem un singur lucru. Deşi am fi putut să folosim resurse preluate prin intermediul furnizorilor sau a unui „google” care abundă în poze, explicaţii şi tabele, am ales o cale mai greoaie, dar reală. Problemele pe care le vom găsi în tipografii (sau, dacă vreţi, problemele „reclamate” de tipografii) vor constitui un model de studiu de caz – problemă, teste realizate în laboratorul nostru şi propuneri de soluţii practice oferite tipografiei de noi. Suntem siguri că toţi vom avea de învăţat din aceste experienţe. Ceea ce noi ştim, am învăţat în primul rând de la partenerii noştrii din tipografii, de la tipografi, de la maşinişti, de la cei care lucrează în prepress, la finisare – şi pentru aceasta le mulţumim.
Reclamaţie client: „cerneala nu se aşează cum trebuie”
Analiză: lupă tipografi că/microscop 200x
Testare: laborator şi în producţie
Tipar Marmorat (Mottled)
Reprezintă un defect de imprimare apărut mai ales la tipărirea fontelor pline (dar nu numai) definit de: apariţia pe suprafaţa imprimată a unor puncte albe, cerneala nu este depusă uniform şi nu este intensă la analiza cu ochiul liber. Vom reda mai jos condiţiile de tipar din tipografie:
– Maşină de tipar: Flexo UV, şapte culori;
– Annilox: 6,5 cmc/mp;
– Substrat: hârtie autocolantă semilucioasă;
– Cerneală: fl exo UV, Pantone;
– Clişeu: tip dur 60 – 76 shore (mostra X);
– Dublu adeziv: tip tare;
– Viteză: 60 – 80 m/min.
Tipar marmorat (microscop 200x): Fig. 1, Fig.2, Fig. 3 Tipar bun (microscop 200x): Fig.4
La simpla analiză a mostrelor tipărite se observă cu uşurinţă o slabă acoperire, aceasta putându-se datora, în principal: cernelii, substratului sau transferului.
Test 1 – Laborator
Au fost făcute teste pe un sistem de proofing automat, modalitate de imprimare cu anilox plan, care nu dispune de clişeu şi dublu adeziv eliminând astfel aceste două variabile ca posibile cauze ale reclamaţiei. Având în vedere că probele au fost efectuate pe acelaşi substrat folosit şi în tipografie, am eliminat şi această variabilă.
Condiţii tehnice de laborator:
– Sistem de proofing automat şi cuptor de uscare UV;
– Annilox plan: 13/8/5.2 cmc/mp;
– Substrat: hârtie autocolantă semiluciosă;
– Cerneală: pantone fl exo UV de la trei producători diferiţi – cerneala A, B, C;
– Clişeu: NU;
– Dublu adeziv: NU;
– Viteză: variabilă.
Proof laborator (microscop 200x) Cerneala A: Fig. 5, Cerneala B: Fig. 6, Cerneala C: Fig. 7
În laborator au fost utilizate comparativ trei tipuri de cerneală de la producători diferiţi, aplicate pe acelaşi substrat (identic cu cel pe care a fost executat şi tiparul) furnizat de client. Rezultatele au fost pozitive, în sensul că cerneluri de la producători diferiţi s-au comportat corespunzător din punct de vedere al transferului. Ca o concluzie am dedus că ar putea fi vorba despre o problemă de transfer care nu poate avea ca şi cauze decât dublu adezivul, placa sau viteza de imprimare.
Test 2 – Producţie
Condiţii tehnice producţie:
– Maşină de tipar: Flexo UV, şapte culori;
– Annilox: 6,5 cmc/mp;
– Substrat: hârtie autocolantă semilucioasă;
– Cerneală: Flexo UV, Pantone, de la producători diferiţi: Mostra A, Mostra B, Mostra C;
– Clişeu: tip dur 60 – 76 shore: Mostra X – clişeul folosit iniţial, Mostra Y – acelaşi clişeu prelucrat de către altă fi rmă prepress, Mostra Z – clişeu moale 35 – 45 shore recomandat pentru fonte;
– Dublu adeziv: tip tare, folosit iniţial;
– Viteză de imprimare: 60 – 80 m/min.
Cerneala A: Fig. 8, Cerneala B: Fig. 9, Cerneala C: fig. 10
În tipar au fost folosite cele trei tipuri de cerneală (A, B, C), fiind utilizat un clişeu fl exografic cu duritate ridicată (X), folosit de client în mod uzual. Din analiza imaginilor se observă că cerneala prezintă asemănare din punct de vedere al „aşezării pe substrat”.Concluzie: indiferent de cerneala folosită calitatea tiparului este aceeaşi.
Cerneala A: Fig. 11, Cerneala C: Fig. 12, Cerneala B: Fig. 13
S-a tipărit folosind aceleaşi trei tipuri de cerneală (A, B, C), de data aceasta fi ind utilizat un clişeu fl exo cu duritate ridicată (Y), produs de aceeaşi firmă, dar procesat de o altă companie de prepress. Din analiza imaginilor se poate observa că cerneala prezintă o îmbunătăţire semnificativă din punct de vedere al „aşezarii pe substrat”, tiparul devenind mai uniform. Concluzie: simpla schimbare a plăcii a dus la îmbunătăţirea considerabilă a tiparului. Însă, cu toate că îmbunătăţirea este vizibilă atât cu ochiul liber, cât şi la microscop, nu ne apropiem de standardele de calitate.
Am trecut la schimbarea clişeului cu un altul moale (duritate 35-45 shore), recomandat de producători pentru tipărirea fontelor – acesta asigurând un contact mai ferm cu substratul (se mulează pe structura materialului) permiţând un transfer mai mare al cernelii.
Fig. 14 Conditii de tipar: clişeu fl exo moale Z, viteză 60 m/min, volum anilox 6,5 ccm³/mp², banda dublu adezivă tip „tare”.
La analiza cu lupa tipografică şi cu microscopul am constatat că tiparul este în standardele de calitate acceptate de client.
În studiul nostru de caz am dorit să arătăm că utilizarea inadecvată a unui clişeu flexografic pentru o anumită aplicaţie are ca rezultat diminuarea calităţii imprimării. Aşadar, cerneala fiind cea care transpune informaţia tipărită pe substrat este, în general, şi prima incriminată atunci când apar probleme. Este normal până la urmă, pentru că cerneala este cea care dă valoare unui substrat, dar în acelaşi timp şi cea care poate produce efecte negative. Tehnologia fl exografi că este destul de complexă deoarece, începând din etapa pregătirii formei şi până la fi nisare, necesită un control permanent şi concomitent al tuturor factorilor care infl uenţează procesul. La modul general, tiparul marmorat (mottled) poate avea şi alte cauze pentru care recomandăm următoarele soluţii de rezolvare (discutăm despre cerneala bază apă/solvent/UV):
1. Cerneală prea apoasă, cu vâscozitate scăzută:
a. Corectarea vâscozităţii;
b. Schimbarea cernelii cu un lot nou.
2. Suprafaţă neuniformă a clişeului:
a. Creşterea presiunii placă/substrat;
b. Creşterea cantităţii de cerneală depusă;
c. Folosirea unei plăci mai puţin dure.
3. Substrat impropriu, nereceptiv:
a. Verifi carea tensiunii superfi ciale a materialului (în cazul substratului nonabsorbant);
b. Folosirea unui clişeu cu duritate scăzută şi a unui dublu adeziv cu duritate mare;
c. Creşterea presiunii.
4. Neuniformizarea cernelii datorată prezenţei fenomenului de spumare:
a. Folosirea aditivilor antispumare;
b. Schimbarea cernelii cu un alt lot;
c. Micşorarea vitezei de imprimare.
În încheiere, recomandăm ca, la imprimarea fontelor să fi e folosit un dublu adeziv dur împreună cu un clişeu fl exografi c de tip moale. Din păcate, în practică, datorită constrângerilor generate de economisirea materialelor şi de reducerea pierderilor din montaj, această recomandare este difi cil de pus în aplicare. De exemplu, pentru o lucrare în care sunt folosite patru cerneluri de proces şi o cerneală specială, ar fi necesare patru clişee fl exo croite dintr-o placă dură şi un clişeu flexo croit dintr-o placă moale, caz în care pierderile rezultate sunt mai mari decât atunci când ar fi utilizată o placă de aceeaşi duritate.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print