De ce aeroporturile sunt cea mai bună locaţie pentru campaniile de promovare
Print Romania 
• Bookmarks: 16
619
Publicitatea, ca artă de comunicare, şi-a regenerat şi extins permanent resursele. Una dintre ramurile acesteia, publicitatea pe aeroporturi, a câştigat teren de-a lungul anilor şi a reuşit să-şi stabilească câteva repere care i-au consolidat prestigiul ca mediu eficient de promovare.
În primul rând, publicitatea pe aeroport ajunge mult mai uşor la publicul ţintă, iar apoi, aeroporturile nefiind supra-încărcate de campanii promoţionale, mesajele sunt mult mai vizibile şi mai simplu de asimilat. Datorită locaţiei, impactul asupra consumatorilor este maxim, atrăgând mii de clienţi ţintă într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pe de altă parte, anunţurile în aeroporturi scot în evidenţă latura inovatoare a produselor ce fac obiectul campaniei, sunt concentrate, şi potenţialii clienţi interacţionează cu ele involuntar deoarece nu pot fi evitate (zone de check-in, aşteptare etc.).
Spre deosebire de alte campanii derulate în spaţii publice indoor sau în aer liber, publicitatea pe aeroport are o notă exclusivistă, focusată pe anumite grupuri ţintă clar conturate.
Reperul cel mai convingător pentru alegerea unei astfel de locaţii este faptul că cei care călătoresc frecvent cu avionul sunt oameni de afaceri, antreprenori, în general oameni cu posibilităţi financiare peste medie. Prin urmare, aceştia sunt grupul ţintă ideal pentru promovarea unor produse inovatoare, al unor oportunităţi de afaceri sau servicii.
Viitorul publicităţii pe aeroporturi
Modernitatea a adus cu sine necesitatea creşterii gradului de securitate pe aeroporturi, ceea ce a condus la o creştere a timpului petrecut la aeroport. Studiile arată că 51% dintre călători petrec la aeroport 30 de minute sau mai mult, înainte de a trece controlul de securitate, iar 68% petrec la terminal încă 30 de minute sau mai mult, în timp ce aşteaptă să urce la bord.
Până în 2027, evoluţia traficului aerian la nivel mondial se aşteaptă să se dubleze, ceea ce sugerează un potenţial destul de atractiv pentru agenţiile de publicitate.
Aspectul cel mai promiţător rămâne cel al posibilităţii de a stabili foarte clar categoriile de grupuri ţintă, printre cei mai vizaţi aflându-se potenţiali parteneri de afaceri.
Călătorii frecvenţi sunt consumatori cu gusturi variate, iar cei care comunică în aceste medii trebuie să le urmărească stilul de viaţă, interesele. Publicitatea pe aeroport poate fi o completare importantă la campaniile în aer liber şi ar trebui să fie o parte a campaniilor sandard.
Studiile derulate pe acest segment s-au axat pe analiza dimensiunii, a caracteristicilor şi comportamentului călătorilor de la clasele business. Focusarea pe clasa business este îndreptăţită, deoarece acest segment reprezintă aproape 60% din traficul pe aeroporturi. Astfel, un procent consistent din publicitatea pe aeroporturi este în prezent direcţionat sectorului business to business şi celui tehnologic. Aceste categorii sunt bine adaptate pentru călătorul de afaceri, însă aeroportul oferă, de asemenea, o ocazie excepţională pentru produsele de lux şi serviciile de divertisment.
Potenţarea campaniilor outdoor
O campanie publicitară de succes ar trebui să fie aceea care include şi o componentă aeroportuară. Oamenii de publicitate nu ar trebui să subestimeze potenţialul pe care-l oferă holurile aeroporturilor. Călătorii petrec suficient de mult timp în aceste zone înainte de-a trece controlul de securitate.
O campanie cu impact maxim ar trebui să dureze cel puţin 3 luni şi să beneficieze de suporturi diferite pentru a atrage continuu atenţia.
Pasagerii care zboară frecvent sunt foarte expuşi şi publicităţii tradiţionale, fiind dovedit că 30% dintre aceştia accesează zonele centrale ale oraşelor pe care le tranzitează, faţă de 21% din restul populației.
Acest lucru face ca aeroportul să fie o extensie naturală a oricărei campanii outdoor.
Campaniile derulate pe aeroporturi reuşesc să ajungă la un public foarte greu de atins prin alte medii de promovare, cum ar fi televiziunea. Acest tip de consumator petrece mult mai puţin timp la televizor decât o persoană obişnuită. Campaniile pentru produsele de lux sau ale marilor retaileri ar trebui să ţintească acest mediu, atât pentru promovarea cumpărării online, cât şi direct din magazin. Este cunoscut faptul că pasagerii care zboară frecvent cumpară haine create de designeri, ceasuri, parfumuri şi dispozitive digitale personale, mult mai des decât produse sau servicii de afaceri. Companiile din domeniile tehnice şi divertisment ar trebui să aibă o prezenţă consistentă pe aeroporturi. Pasagerii care călătoresc frecvent au o înclinaţie către tehnologii emergente, sunt cinefili şi foarte probabil pasionaţi ai DVD-urilor de colecţie, putând influenţa cu uşurinţă opiniile familiei şi prietenilor.
Cine sunt cei care gestionează spaţiile publicitare ale aeroporturilor româneşti?
Un studiu realizat de o companie de consultanţă de management arată că, anul trecut, 22% din veniturile totale ale aeroportului Otopeni au fost realizate din venituri non-aviatice. Aceste venituri sunt cumulate din chiriile percepute, serviciile de handling, dar şi din încasările din publicitate. Tot firma de consultanţă a concluzionat că ,,Dacă în aeroporturile mici există o incidenţă mare a veniturilor realizate din activităţi non-aviatice, în cele mari există un potenţial mare de dezvoltare”. Veniturile non-aviatice încasate anul trecut de aeroportul Mihai Kogalniceanu din Constanța s-au ridicat la 87%, iar cele încasate de aeroportul din Suceava au fost de 75%, acestea fiind urmate de Arad şi Sibiu cu venituri de peste 50% din încasări.
Ioana Harfas, referent de specialitate la aeroportul Transilvania Târgu Mures ne-a declarat că la aeroportul mureşan se închiriază spaţii de promovare într-o formă organizată de numai 16 luni, perioadă în care numărul clienţilor a urmat o curbă ascendentă. Dintre toate suporturile puse la dispoziţia acestora, cele mai solicitate sunt cele video, explicaţia fiind gradul crescut de atractivitate al conţinutului şi poziţionarea favorabilă din incinta aerogării.
Totuşi, faţă de aeroporturile din strainătate, dezvoltarea segmentului de promovare în aeroport este relativ mediu, atingând un procent de cca 63% din totalul suporturilor de promovare disponibile.
În aeroporturile româneşti este necesar să se dezvolte mai mult traficul aerian, în acest fel asigurând interesul crescut pentru publicitate al agenţiilor economici din zonă, iar cota medie de 63% spaţii închiriate va fi suplimentată. În contextul situaţiei economice actuale, zona de venituri non aviatice reprezintă 28% din totalul veniturilor Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, fiind influenţată de volumul de pasageri deserviţi din activităţile aviatice.
Până acum câţiva ani, firma Dasson era cea care deţinea şi administra spațiul publicitar din Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu. Dan Mihai Ene, CEO Dasson, afirma că ,,publicul-ţintă al clienţilor este format din oamenii de afaceri, deoarece pe acest aeroport operează oameni de afaceri, guvern, președinție, VIP-uri, avioane particulare, clasa medie care zboară de pe acest aeroport, românii care se întorc din străinătate şi, bineînţeles, cetăţenii străini care vin în România pentru diferite oportunităţi de afaceri”. Recent, Dan Mihai Ene ne-a relatat că a renunţat la afacerile în acest domeniu, nedorind să detalieze motivele acestei rupturi. În prezent, zona aeroportuară bucureşteană, dar şi din ţară, este populată de Digital Poster şi Zoom Up, produse ale firmei Monopoly, aceeaşi care deţine şi sistemele de afişare Zoom In de la metrou.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print