Analiza

Tehnologiile eco – responsabilitate sau jocuri de imagine?

2011/10/04 at 11:08 am Print Romania2011/10/04 • Bookmarks: 21 • Comments: 1961

Cuvântul “eco” s-a încetăţenit în vocabularul şi practicile companiilor dornice a fi percepute drept responsabile cu mediul înconjurător, iar cele din producţia publicitară nu fac excepţie. Diminuarea pe cât posibil a elementelor nocive în procesele de producţie reprezintă un potenţiator de imagine, poate mai mult decât o expresie a moralităţii ecologice. Tehnologiile “verzi” au devenit astfel instrumente retorice valoroase în promovarea mărcilor. Mai mult, ele au ajuns să impună un nou standard de evaluare a companiilor.

Tot mai multe firme vor să fie recunoscute drept adepte ale curentului “verde”, dar, cum se întâmplă în cazul oricărei mode îmbrăţişate cu religiozitate, mirajul riscă să transceadă substanţa. Produsele companiilor care aderă la acest militantism pro-mediu sunt descrise în cuvinte cu impact de mantră, care se repetă neobosit: “eco-friendly”, “fără solvenţi”, “sustenabil” sunt câteva exemple. Este adevărat, iniţiativele responsabile sunt demne de laudă, însă discursul din jurul lor maschează deseori practici şi componente dăunătoare incluse – sau indispensabile – în procesele de producţie.

Unele aplicaţii din producţia publicitară sunt aplaudate pentru că nu ar conţine materiale nocive, precum plastifianţi sau PVC, dar în acelaşi timp sunt astfel concepute încât să se preteze la imprimante pe bază de solvenţi. Cernelurile solvente sunt, la rândul lor, contestate pentru că ar emite compuşi organici volatili, dar argumentele folosirii lor la o scară amplă sunt pertinente.

Pentru reclamele outdoor, spre exemplu, expuse fenomenelor climatice şi elementelor deteriorante din mediu, această tehnologie este cât se poate de utilă. În plus, este cea mai accesibilă din punct de vedere al prețului, argument mai solid decât un set de principii abstracte, cum ar fi conservarea stratului de ozon, și costisitoare. Producția publicitară este o piață dedicată imaginii, iar procesele care o potențează, fie ele agresive sau inofensive pentru mediu, sunt o regulă a jocului. De cele mai multe ori, eco-friendly înseamnă minimizarea impactului asupra mediului, și nu anularea acestuia.

Proiecte create în spirit ecologic, promovate ca fiind relativ inofensive, au la bază procese de imprimare care implică un consum de energie sau emisii de carbon. Chiar dacă sunt reduse pe cât posibil sau compensate prin folosirea de materiale reciclabile, de exemplu, acestea nu pot fi îndepărtate complet.

Recent, T-LED a anunțat lansarea unui sistem liniar de iluminare pe bază de LED-uri, având ca principale atuuri un consum de energie redus, costuri de mentenanță scăzute, precum și faptul că toate componentele sale electronice sunt reciclabile. De asemenea, produsul corespunde normelor europene de restricție a substanțelor dăunătoare (RoHS), folosind un volum minim de plumb, mercur și cadmium. Deși calitățile enumerate îl recomandă drept un produs ecologic, elementele invazive asupra mediului nu sunt eludate.

Este adevărat, există proiecte punctuale care sunt întru totul ecologice, dar ele sunt cazuri izolate. Chiar dacă aparțin unor mărci cu greutate, acestea au mai degrabă rolul unor declarații de impact, nefiind întocmai manifestări ale unui fenomen curent. Ele sunt epicentre care trezesc ecouri la scară amplă, dar nu același lucru se poate spune despre nivelul lor de răspândire. Coca-Cola Filipine, spre exemplu, a ales să se promoveze cu un panou publicitar realizat în totalitate din plante vii, hrănite printr-un sistem de apă ataşat ansamblului. Având dimensiunile de 18 x 18 m, billboard-ul a inclus aproximativ 3.600 de ghivece cu plante, realizate din sticle de plastic folosite.