Analiza

Pentru cine se mai învârt rotativele în Ucraina

2014/05/12 at 4:02 pm Romulus Cristea2014/05/12 • Bookmarks: 38 • Comments: 1716

Nu e suficient să arunci unei persoane aflate în pericol de înec colacul. Ca să o salvezi mai e nevoie să o tragi la mal și să o resuscitezi. La fel e și cu economia Ucrainei. Promisiunile ferme și unele ajutoare de conjunctură ale Uniunii Europene asigură deocamdată menținerea unei oarecare încrederi că, într-un viitor apropiat, echilibrul ar putea fi restabilit.

Romulus Cristea

Deși în ultimul deceniu Ucraina și-a intensificat schimburile comerciale cu țările Uniunii Europene, Rusia a rămas, până la izbucnirea actualei crize, de departe cel mai important partener comercial al Ucrainei. Mai mult, însumate, exporturile Ucrainei se îndreptau în proporție de 80% către Rusia și alte câteva republici membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). Pe lângă produse agricole, armament, utilaje grele și autovehicule, Ucraina a fost și a rămas cunoscută până deunăzi prin producțiile uriașe din domeniul industriei tipografice. Economia ucraineană a fost a doua ca mărime înaintea prăbușirii URSS și a rămas și după 1990 un important centru editorial zonal. Tipografiile specializate din Ucraina sunt adevărați coloși care grupează și câte 20 de rotative mari, nu formatul A1, ci de 48 de pagini. Totul la standarde foarte înalte, cu un consum lunar de 2.400 tone de hârtie. Pentru comparație, toată piața din Republica Moldova consumă o astfel de cantitate abia într-un an.

Dacă jucătorii de pe piața industriei poligrafice românești întrețineau legături comerciale minimale cu omologii din Ucraina, situația nu este deloc comparabilă în cazul Republicii Moldova. Mai interesant este faptul că tipografiile ucrainene preluau comenzi masive chiar și din Polonia, stat al Uniunii Europene cu o tradiție și producție uriașă în ramură. Competitivitatea ridicată și prețurile scăzute practicate în Ucraina, în domeniul poligrafic, au fost principalul atu al industriei de profil.

Criza actuală din Ucraina îi trage puternic și economia în jos. Iar crearea enclavei din Crimeea și formarea unor insule interioare cu tendințe separatiste „rup” traseul firesc comercial și de producție din toată industria, nu doar din domeniul poligrafic. Dacă adăugăm în ecuație și faptul că Rusia și celelalte republici CSI, obediente Moscovei, opresc importurile, imaginea finală întregită este cea a dezastrului. Problema care apare, de exemplu, luând în discuție industria poligrafică, nu este doar de a crea un debușeu pentru producția rezultată. Dacă ar fi să luăm în calcul un nivel măcar apropiat de cel dinaintea crizei, țările europene ar putea prelua în cadrul schimburilor comerciale fluxul excedentar de producție. Din păcate, industria de profil ucraineană este deja fragmentată și funcționează cu motoarele reduse.

Pentru comparație, trebuie să menționăm ce s-a întâmplat în urma prăbușirii sistemului sovietic. Bineînțeles, la începutul anilor ’90, inflația a luat-o razna și Ucraina a bătut în 1993 recordul mondial de inflație pe un an calendaristic. Economia Ucrainei a început să respire normal abia după un deceniu. Pe fondul actualei crize dintre Rusia și Ucraina, inflația pândește la Kiev iar prețurile altădată competitive vor crește cu siguranță. Dacă tipografii din Republica Moldova evitau pe cât posibil, din cauza prețurilor, relațiile comerciale cu parteneri din România, cu siguranță din acest an vor fi nevoiți să-și înceapă căutările în alte regiuni vecine. Ca prețuri locale, Polonia ar putea reprezenta oarece interes dacă nu am pune la socoteală distanța. Mult mai la îndemână ar putea fi industria poligrafică din România, asta bineînțeles dacă tipografii români ar fi pregătiți să negocieze și să preia comenzi cu potențial evident de creștere continuă.