În curând, distanța dintre Otopeni și Heathrow se va micșora considerabil
Print Romania 
• Bookmarks: 22
1189
Odată cu inaugurarea noului terminal al aeroportului Henri Coandă din București, România se va bucura de un spațiu de graniță adaptat normelor de securitate și funcționalitate impuse de forurile legiferatoare, dar va face un pas serios și către crearea unei imagini ceva mai conforme cu impunerile estetice actuale. Până la atingerea unor niveluri de funcționalitate și design comparative cu cele ale aeroportului londonez Heathrow, de pildă, va mai trece ceva vreme, însă schimbarea deschide perspective încurajatoare pentru alte proiecte locale viitoare din zona amenajărilor de spații publice intens traficate.
Norul digital
Poate nu ați auzit de Troik însă, dacă ați călătorit de curând în Anglia și ați traversat noul terminal al aeroportului Heathrow, inaugurat în 2008, ați avut ocazia, cu siguranță, de a vedea ce a născocit echipa celor trei designeri specializați în concepte ce amestecă firesc arta cu mijloacele contemporane puse la dispoziție de tehnologiile digitale. Cele două elemente cheie ale amenajării spectaculoase a terminalului aerportului londonez captivează călătorii și oferă o viziune evoluată asupra proiectării spațiilor publice intens traficate.
Obiectul care face furori chiar și după doi ani de la instalarea sa este sculptura digitală plasată la intrarea în terminal. Aceasta are forma unui nor a cărui suprafață este animată continuu de pattern-uri variate, obținute cu ajutorul unei tehnologii vechi, reinventată însă într-un mod creativ și foarte neașteptat de cei trei designeri. Tehnologia este folosită și în prezent pe panourile de anunțare a zborurilor din aerporturi, dar și pe cele de marcaj de pe stadioane.
4638 de flip-dots-uri își schimbă continuu suprafața, întorcându-se de pe o parte pe alta, ghidate de softul care le controlează. Alternarea fețelor negre și argintii creează imagini captivante, stimulând atât văzul, dar și auzul călătorilor, care pot sesiza sunetul emis de mișcarea dinamică a micilor suprafețe mobile.
Al doilea element ce imprimă o atmosferă contemporană terminalului este display-ul electro luminescent de 22 metri, obținut prin serigrafiere pe acetat și care este plasat la intrarea în spațiile de așteptare de lux, destinate celor care călătoresc la clasa business. Ecranul afișează ora locală din Londra, expunând, totodată, pe aceeași suprafață, prin fonturi special desenate pentru acest proiect, orele din alte destinații europene sau din altele ceva mai exotice. Troika a depășit orice așteptări prin soluțiile propuse, evidențiind tehnologii considerate învechite prin reinterpretare și adaptare perfectă la specificul spațiului vizat.
Vioară în acord cu standardele
La un an de la inaugurarea terminalului londonez, România s-a văzut nevoită să pună în practică, într-un termen extrem de scurt, un proiect de extindere a aeroportului Otopeni, aceasta fiind una din condițiile impuse pentru acceptarea țării noastre în spațiul Schengen. Una dintre cerințele pe care trebuia să le îndeplinească noul terminal era separarea celor două tipuri de călători, Schengen şi non-Schengen. O a doua cerință prevedea existența unor facilităţi specifice pentru Poliţia de Frontieră, respectiv birouri operative și de criminalistică, în conformitate cu regulile de securitate Schengen. Totuși, pentru o funcționalitate completă, noul terminal urmează să deservească atât călători Schengen, cât și non-Schengen, fluxul de circulație al acestora făcându-se însă absolut separat, prin compartimentări cu pereţi de sticlă.
Respectând aceste cerințe, schițele proiectului au fost finalizate în august 2009, responsabilitatea etapei de construcție revenind companiei italiene Astaldi. Terminalul de 16000 mp a fost desenat în forma unei viori tot de un arhitect italian, specializat în aeroporturi.
Pentru punerea în practică a întregului concept de extindere a aerportului Otopeni a fost necesară o investiţie 60 de milioane de euro, sumă care acoperă atât proiectarea și construcția ulterioară după standardele de securitate impuse de Schengen, cât și lucrările finale de finisaje și amenajare interioară a spațiilor comerciale în care sunt implicate și firme de producție publicitară locale, desemnate în urma unei licitații publice.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print